După nenumărate discuții în spațiul public, despre oportunitatea amânării alegerilor parlamentare, Guvernul a rămas ferm pe poziție și a stabilit data alegerilor pentru 6 decembrie 2020. Evident că nu se cădea ca alegerile să fie amânate. Democrația înseamnă, în primul rând alegeri, iar pentru democrație și apărarea ei, niciun sacrificiu nu este prea mare. Pe de altă parte, nu alegerile conduc la creșterea numărului de infectări, iar exemplul scrutinului local ne-a demonstrat tuturor că se poate. Se pot organiza alegeri, cu respectarea strictă a măsurilor de prevenire și combatere a infectării cu noul coronavirus. Oamenii care vin la vot poartă măști și mănuși de protecție, se dezinfectează la intrarea în secția de votare, iar cei din secții stau, de asemenea, cu masca pe față și păstrează distanțarea socială. În cazul în care se formează cozi la intrare, păstrarea distanței și purtarea măștii sunt elemente suficiente pentru a preveni dezastrul.
În principiu, amânarea alegerilor este doar o discuție politică și nu una epidemiologică, deoarece partidele care au majoritatea parlamentară au tot interesul de a mai sta la butoane și de a aștepta cu răbdare erodarea PNL-ului aflat la guvernare. O amânare a alegerilor nu ar însemna decât un răgaz dat PSD, PRO ROMÂNIA și ALDE de a mai crește în sondaje, pe fondul unei iminente scăderi în sondaje a PNL. Aproape că nici nu mai contează câți oameni vor ieși la vot, cine va câștiga și cum se va configura viitorul Parlament. Important este ca alegerile parlamentare să se desfășoare pentru ca democrația și reprezentativitatea politică să fie conservate. Orice prelungire a mandatului actualului Legislativ nu înseamnă decât o agonie, o menținere a unor aleși nelegitimi la butoane, iar destinul european al României nu are nevoie de așa ceva.
Și pentru că am lămurit, cred eu, cu argumente, necesitatea organizării scrutinului parlamentar, cu orice risc, să vorbim puțin și despre campania electorală, una atipică, tristă și cenușie. Au fost ani în care campania electorală avea farmecul ei. Candidații organizau conferințe de presă, discutau pe stradă, în piețe și târguri, la mitinguri electorale, cu oamenii. Se tachinau unii pe alții sau chiar scoteau public diverse vulnerabilități ale candidaților adverși. Se făceau spectacole, baluri și seri tematice pentru tineri și chiar se organizau concerte. Totul era minunat, iar cele 30 de zile de campanie oficială treceau frumos. La capătul campaniei vedeam cu toții rezultatul votului, dar acest rezultat era unul puternic influențat de tot ceea ce se petrecea în campania electorală.
Pandemia de COVID-19 a distrus, din păcate, și ideea de campanie electorală, iar perioada care altădată era spumoasă a devenit acum cenușie. Primul week-end de dinaintea introducerii măsurilor restrictive le-a permis competitorilor să viziteze câteva târguri aglomerate și să ia la pas străzile unor orașe și comune. Doar că atmosfera s-a dovedit a fi, pe lângă cenușie și tristă, una bizară: Oameni cu chipul acoperit de măști, agitați, nervoși, preocupați, cu gândul la ziua de mâine și temători că lumea din jurul lor se va închide brusc, înainte ca ei să fi terminat cu aprovizionarea de iarnă, cu socotelile acestei perioade. Acești oameni, îngrijorați mai mult de perspectiva propriilor probleme decât de cea a infectării cu noul coronavirus, numai de campania electorală nu mai au chef. Pe unii dintre candidați i-au primit cu ostilitate, cum ar fi cazul celor de la PNL, asimilând problemele existențiale și îngrijorarea închiderii piețelor și târgurilor, cu imaginea celor care guvernează. Pe alții i-au primit cu prudență și nesiguranță, dar le-au cerut să oprească toate restricțiile care le pot încurca viața. E greu să faci campanie pe asemenea vremuri!
Sigur că lucrurile sunt cenușii, situația e din ce în ce mai gravă și sigur că nu toți oamenii pot înțelege cu adevărat pericolul nevăzut ce plutește printre noi. La nesiguranța, neîncrederea și revolta oamenilor mai contribuie și maniera pompieristică, mizerabilă, tabloidă, în care unele televiziuni înțeleg să îi sperie de dimineața și până seara cu fake-news-uri imbecile. Bieților oameni aproape că nu le spune nimeni care este adevărul, de ce trebuie să poarte măști și cum trebuie să descifreze vremurile pe care le traversăm.
Dar dacă această campanie este cenușie și tristă pe teren, ea poate înflori în mediul online sau chiar la puținele întâlniri, protejate evident, cu alegătorii, printr-o strategie cât se poate de simplă și eficientă: Cei care le vor vorbi oamenilor sincer, real, le vor spune adevărul, oricât de crud ar fi acesta, cei care vor discuta cu oamenii mergând direct la sufletele lor, vor fi marii câștigători ai alegerilor. Nu se poate spune că oamenii nu vor ieși la vot! Vor merge să voteze, dar o vor face altfel, pentru cei pe care îi vor înțelege.