Războiul necontentit al celor două palate, Cotroceni şi Victoria, purtat mai nou pe rectificarea de buget, tinde să arunce România într-o degringoladă revoltătoare. În timp ce la Bucureşti politicienii nu mai ştiu cum să-şi ascută săbiile, într-o luptă care nu face cinste şi care nu face bine nimănui şi mai ales României şi românilor, în teritoriu, funcţionarii din primării spun că sunt la fundul sacului. Au ajuns să nu mai aibă bani de salarii şi, la fel de grav, sunt puse în pericol investiţii sau cofinanţările unor proiecte europene, pe care administraţiile publice locale le-au depus. La fel este şi în Mehedinţi, unde funcţionarii din şase primării nu şi-au mai primit de una, două, trei sau chiar patru luni salariile. este vorba de primăriile bala, Ilovița, Podeni, Pădina, Rogova, Livezile și Braniștea.

Cea mai gravă situaţie este în comuna Bala, unde salariaţii primăriei vin la serviciu de nu mai puţin de patrul luni fără bani. Septembrie este cea de-a cincea lună în care oamenii intră, fără să primească bani pentru munca pe care o fac şi, la modul cu degurg lucrurile în ceea ce priveşte rectificarea, perioada se poate extinde. “Fără altă sursă de venit ne descurcăm foarte greu, pentru că nu am luat salariile de patru luni şi aştepătm să vedem ce bani vom primi la rectificare”. Este foarte greu. Deja am depăşit patru luni de când nu am primit salariile şi este singura sursă de venit. Ce ne avantajează puţin este că trăim în mediul rural und echeltuielile sunt puţin mai mici. Dar având datorii, având rate la bănci, iar acum este perioada de toamnă, când copiii încep şcoala, cheltuieliloe sunt foarte mari şi venituri aproape zero, am ajuns la fundul sacului”. “Este o situaţie foarte dificilă. Suntem de patru luni fără bani. Pentru asta plecăm de acasă, pentru un loc de muncă pentru un ban. Avem copii, avem familii, nu se poate aşa ceva, este bătaie de joc. Ca toţi ceilalţi colegi aşteptăm rectificarea, care, se pare că suntem minţiţi”. “De patu luni nu am primit salariile, la taxe şi impozite aici unde lucrăm noi este foarte mult de lucru, foarte mare răspundere pentru recuperarea debitelor, care sunt foarte greu azi de recuperate, pentur că este o situaţie aşa cum se ştie peste tot, este o situaţie foarte grea în privinţa banilor. La fel şi noi aşteptăm, foarte greu mă descurc, am avut şi o situaţie familială, cu soţul meu am fost la protezare şi m-am descurcat foarte greu, aşa că aşteptăm şi noi rectificarea”, sunt declaraţiile a patru dintre funcţionarii din Primăria Bala.

Primarul Valentin Ohima confirmă că de patru luni oamenii nu au mai primit baii. Edilul spune că s-a ajuns în acestă situaţie nu pentru că ar fi mărit salariile, ci o pevedere absurdă din Legea Bugetului de stat i-a adus în acestă situaţie. Legea spune că dacă, la sfârşitul unui an, o primărie are un excedent bugetar, atunci la alocarea bugetului pentru anul viitor suma alocată acelei primării va fi redusă cu jumătate din suma care cnstituie excedent bugetar. Şi cum la finele anului 2017 primăria Bala avea în cont patru milioane de lei, bani care proveneau din fonduri europene sau alte economii pentru investiţii, atunci suma alocată de la buget s-a înjumătăţit cu 2 milioane de lei. În aceste condiţii, primăria nu a mai primit niciul leu la prima alocare bugetară. Cum din banii pe care îi avea în cont nu putea aloca pentru salarii, deoarece ei erau destinaţi investiţiilor, iar veniturile primăriei sunt insuficiente pentru a asigura cheltuielile cu funcţionarea, instituţia a rămas fără bani încă din luna mai. “Este o cutumă în legea bugetului de stat prin care sumele primate se diminuează cu jumătate din excedentul bugetar pe care îl ai la finele anului precedent. Dar în cazul nostru excedentul bugetar se compune din fonduri europene, din bani de investiţii, din banii pe calamităţi, bani pe care considerăm că nu putem să îi folosim pentru salarii. S-a comis, consider eu o greşeală şi ne-au diminuat sumele, şi am rămas fără bani pentru salarii”, spune Valentin Ohima, primarul comunei Bala.

Dar rectificarea nu este aşteptată doar de salariaţii din aceste primării. În cel puţin jumătate din cele 66 de primării este nevoie urgentă de bani pentru confinanţări de proiecte europene, investiţii sau alte cheltuieli de funcţionare, ceea ce pune aceste instituţii în mare dificultate.