Vicepreședintele Grupului EPP din Parlamentul Europei spune că a bătut pe la toate ușile când s-a realizat Master Planul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investițiile din domeniul transporturilor și mai ales când s-a elaborat Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). În acest program, Craiova – Lugoj apare ca prioritate pentru anul 2030. Europarlamentarul Marinescu a bătut atunci din ușă-n ușă, a vorbit cu toți miniștrii de transporturi care s-au perindat pe la guvernare, cu premierii, dar și cu comisarul European Corina Crețu. Culmea, în față toți îi dădeau dreptate, după…nu se schimba nimic. Iar scriptic a rămas că autostrada Craiova – Lugoj nu este o prioritate. Deputatul European spune că acest tronson s-ar putea face prin politica de coeziune, care este gestionată de comisarul Corina Crețu, adică fonduri europene neramburabile. Interesant este că, zilele trecute, Guvernul României a anunțat că autostrada Craiova – Lugoj, devine prioritate națională și că se va face prin Parteneriat Public Privat. În acest context, am stat de vorbă cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Rep.: Așadar, după trei-patru ani… guvernanții au ajuns la concluzia dumneavoastră: Craiova – Lugoj, prioritate națională. De ce totuși în Parteneriat Public Privat (PPP) și nu cu fonduri europene?!
M.J.M.: De foarte multă vreme se încearcă o reglementare legală prin care să se dezvolte proiecte în această formula, a Parteneriatului Public Privat. Am înțeles că s-a trecut prin Parlament o modificare a vechii legi, deși, eu zic că și aceea era bună, dar guvernele anterioare nu au emis niște instrucțiuni de implementare necesare. Foarte bine, acum există această lege, ar putea fi aplicată în foarte multe domenii și am văzut că prima aplicare a acestei legi se face, printr-o hotărâre de guvern, pentru niște proiecte de interes național – autostrăzi. Acum, un Parteneriat Public Privat înseamnă… bani privați. Banii publici și un investitor vede o posibilitatea de a crea profit într-un domeniu economic. Altfel, acești bani privați nu ar veni. Statul român pune și el ceva : bani sau terenuri sau altceva, iar privații vin doar cu banii. Dar, acești bani privați trebuiesc recuperați. Eu cred că cele două autostrăzi București – Craiova – Lugoj și Tg. Neamț – Iași nu ar trebui să fie introduse într-un PPP ci executate cu fonduri europene și în al doilea rând, nu pot fi realizate în acest sistem PPP, pentru că nu va exista posibilitatea recuperării banilor investiți în construirea lor.
Rep.: Mai exact… de ce ar fi mult mai bine să facem aceste autostrăzi pe bani europeni?
M.J.M.: Politica de coeziune și cea de dezvoltare regională are ca scop dezvoltarea regiunilor sărace ale Europei și convergența regiunilor europene. Adică, încercarea de a aduce toate regiunilor la același nivel de dezvoltare. Banii prin aceste politici vin în România în principal “datorită” a două regiuni sărace : Nord-Est (Moldova – a 5-a regiune ca sărăcie din Europa) și Sud-Vest (Oltenia – a 7-a regiune ca sărăcie din Europa). Ar fi logic ca banii care intră în țară prin politici de dezvoltare regională și coeziune să fie investiți în aceste regiuni. Din păcate statul investește bani prin aceste politici în alte regiuni, iar aici vrea să aducă bani privați. Este incorect și împotriva tuturor regulilor europene.
Rep.: Avem în România vreo autostradă, drum, cale ferată, nu știu, vreun proiect...făcut în PPP, ca să vedem ce înseamnă?
M.J.M.: Așa cum bine știti, a fost o încercare de realizare a autostrăzii Comarnic – Brașov, tot prin PPP și băncile au considerat că acest proiect nu este bancabil, în condițiile în care acest sector de drum are trafic, mai mare în weeked, într-adevăr, dar încasările care ar fi putut să vină din acest trafic nu acopereau banii care trebuiau investiti prin PPP. Eu cred așadar, că cele două sectoare din Moldova și Oltenia nu ar acoperi costurile lucrărilor. O autostradă nu se face numai pe baza criteriului ...trafic. Dacă am lua de bază doar acest trafic, numai Centura Capitalei s-ar încadra. Acest sistem PPP, presupune întoarcerea banilor privați, la cei care investesc, înseamnă că România va plăti acești bani în timp și asta pentru că nu se va plăti din taxa de autostradă toți banii. Iar de obicei aceste proiecte prevăd și clauza, că dacă nu se acoperă costul din taxe, să se acopere din bugetul național. Adică, vom investi bani din bugetul național, în loc să investim fonduri europene nerambursabile de la Uniunea Europeană.
Rep.: Care este totuși rațiunea de a face o autostradă...?!
M.J.M.: Autostrăzile le faci ca să dezvolți economic o zonă, iar pentru acest criteriu există banii europeni...care sunt nerambursabili. Această propunere făcută de guvern, mă refer la cea prin PPP, este doar o propunere făcută să acopere vocile celor care cer aceste austrăzi, mai ales a celor din Moldova, ei fiind mai vocali. Guvernul le va spune...”da, am încercat, ați văzut, însă nu se poate”. Se repetă situația de la Craiova – Pitești. Și aici vorbeau ințial de un proiect în PPP. Eu cred că dacă în Oltenia nu se dezvoltă un proiect de autostrada către Vest, această regiune se izolează și mai mult și șansa de a ne dezvolta în viitor, dispare aproape în totalitate. Probleme sunt și la celelalte lucrări. La autostrada Sibiu-Pitești, s-au dublat costurile peste noapte, fără absolut nicio contestație. Studiile de fezabilitate se fac doar pentru a se încasa sume foarte mari de bani, iar calitatea este foarte proastă.
Rep.: Cine ar fi putut să le explice guvernanților avantajele finanțării europene și să-i și convingă că asta ar fi soluția ideală?
M.J.M.: Vă reamintesc că există un comisar european, român, pentru dezvoltare regională…. După părerea mea, doar cu numele. Acest comisar, pe nume Corina Crețu, ar fi putut să le dea niște sfaturi în această direcție celor de la guvernare, mai ales că provine din același partid. Cele două sectoare au fost introduse în rețeaua de bază a Uniunii Europene și prin eforturile mele, tocmai pentru a avea prioritate la fondurile de coeziune. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Repet, este o încercare de a acoperi o cerere, absolut corectă a oamenilor din cele două regiuni, de a se construi o autostrada care să lege regiunile de Europa de Vest și prin care s-ar putea dezvolta economic cele două regiuni.
Rep.: Dar de ce subliniați faptul că doamna comisar Crețu este doar cu numele la Coeziune și Dezvoltare Regională…?
M.J.M.: De ce spuneam că doamna Corina Crețu este doar cu numele comisar…. Simplu. Pentru că în propunerea de buget pentru 2021 – 2027, fondul de coeziune are o scădere dramatică față de actualul buget, de la aproximativ 66 de miliarde de euro, la 41 de miliarde, lucru pe care Parlamentul European l-a prezentat în rezoluția din plenul Parlamentului de la Strasbourg. Nu pot să înțeleg cum un comisar poate să accepte să-i scadă bugetul pe care îl gestionează, atât de mult. Nu înțeleg atitudinea acestui comisar european.
Rep.: D-le Marinescu, care este totuși soluția să legăm Oltenia de Europa de Vest ? Se mai poate face ceva acum sau este prea târziu?
M.J.M.: Niciodată nu este prea târziu. Există soluția. Trebuie să existe dorință și voință. E simplu. Trebuie schimbat Programul Operațional Infrastructura Mare și introdus în acest program, pe bani europeni, proiectul autostrăzii București – Craiova – Lugoj pentru că sunt bani nerambursabili.
