Educația este roasă din interior de o nemiloasă boală cronică. O boală a nepăsării și subfinanțării. Aproape nimeni dintre cei care s-au bucurat în curtea școlii de emoțiile primului clopoțel nu a deschis discuția despre manuale, auxiliare, programe anacronice și experimente sinistre pe creierul unei generații condamnate să învețe în condiții greu de imaginat pentru orice țară civilizată din Uniunea Europeană.

Aproape că am închis ochii plictisit la auzul tuturor discursurilor de la deschiderile festive din 11 septembrie. M-am săturat de ele și de inutilitatea lor. Nimeni nu a venit să le explice părinților după ce manuale vor învăța elevii de clasa a V-a, de ce au fost interzise auxiliarele și încotro se îndreaptă școala românească. Nimeni nu ne-a amintit, la paradele cu baloane colorate, din curtea școlii, de manualele vechi și obosite, de veșnicele bătălii dintre edituri pentru a tipări manuale inutile, dar nici de modul anacronic în care continuă să se predea la clasă.

La Știrile Tele 2 Drobeta, am vorbit despre problemele de dincolo de florile și zâmbetele trecătoare din miezul tuturor festivităților din prima zi de școală.

Urmăriți intervenția mea în materialul video de deasupra textului și comentați situația! Aștept ideiile și comentariile dumneavoastră!