Sâmbătă, 28 Aprilie 2018 13:44

JAFUL ŞI DEZASTRUL ECOLOGIC DE LA HALÂNGA

ŢARA LUI PAPURĂ VODĂ: În timp ce mii de oameni înghit, ori de câte ori bate vântul, milioane de particule de praf şi riscă sănătatea lor şi a copiilor lor, “boşii” care au diriguit jaful de la Termo Halânga şi i-au adus falimentul dorm liniştiţi pe milioanele de euro furate. (VIDEO)

Publicat în Ancheta

Vine toamna, încep şi lucrările la drumurile noastre. În Mehedinţi, chiar dacă de câteva zile e frig și plouă, se lucrează la podurile de pe DN 6. Deși încă de iarna trecută se știa că pe viaductele dintre Gura Văii și Orșova rosturile de dilatație sunt distruse, reparațiile au început abia acum în prag de iarnă, în timp ce cât a fost cald s-au făcut doar mici cârpeli.

Publicat în Ancheta
Luni, 23 Octombrie 2017 21:34

DRAMA UNUI ORAȘ MEHEDINȚEAN: VÎNJU MARE

TELE OBIECTIV vă prezintă situația dramatică a unui oraș mehedințean al cărui aspect te trimite mai degrabă cu gândul la un sat prăfuit, decât la o urbe europeană. O biată așezare, bântuită de haite de câini vagabonzi, fără drumuri asfaltate și cu infrastructura zdrobită, o localitate fără viitor și fără speranță, în care doar imaginea ilustrului doctor Victor Gomoiu mai întreține prestigiul și farmecul unei istorii îndepărtate.

Publicat în Ancheta

TELE OBIECTIV, emisiune realizată de Tele 2 Drobeta, vă prezintă povestea tristă a unui așa-zis oraș mehedințean, despre care auzim vorbindu-se doar prin emisiunile în care amorurile scandaloase ale lui Leo, prințul țiganilor fac deliciul național sau prin nenumăratele descinderi ale mascaților la palarele țigănești. Strehaia există pe harta județului doar pentru că pe aici trece un important drum european și traversează deceniile cu străzi neasfaltate și zone în care apa potabilă se procură doar de la fântână. De ce nu se întâmplă nimic la Strehaia, cine este vinovat și ce se poate face? Să răspundem împreună la aceste întrebări chinuitoare!


Strehaia – ultima frontieră! Cam așa ar putea fi descris, în câteva cuvinte, destinul amar al unui oraș trist, în care mai există și acum străzi ce nu au fost niciodată asfaltate și localități arondate în care alimentarea cu apă și canalizarea sunt la rangul de vise îndrăznețe. Cum a fost posibil ca în ultimul sfert de veac nimeni, dar ambsolut nimeni să nu facă nimic pentru acest oraș mizer? Cine e vinovat de situația acestei urbe și ce poate face actuala administrație locală pentru strehăieni și, în general, pentru cele peste 11.000 de suflete care locuiesc în oraș și satele arondate? Greu de spus!

Mai există speranțe pentru Strehaia?

Urmărește înregistrarea emisiunii difuzate la Tele 2 Drobeta în data 21 septembrie 2017!

Publicat în Ancheta

Gunoiul a început să se ridice la Orșova, de câteva zile, iar orșovenii respiră aer curat, cel puțin pentru o perioadă. După șase luni în care municipiul de la malurile Golfului Cerna se împuțise de-a binelea, operatorul FLORICOLA SA a primit, pe 29 mai 2017, o adresă din partea Primăriei Orșova, prin care este anunțat că pe 26 mai 2017 s-a votat în Consiliul Local noul tarif aplicabil populației. Imediat după ce operatorul s-a apucat de treabă, a început scandalul. Municipalitatea nu ar fi vrut ca el să scape Orșova de mizerie, ci mai degrabă să înceapă să se lucreze cu propriul serviciu public, fără licență ANRSC. Să vedem istoria unei lucrături de manual!

Publicat în Ancheta

POATE DNA SE AUTOSESIZEAZĂ: CRAPĂ REŢEAUA TERMICĂ DE 90 DE MILIOANE DE EURO REABILITATĂ DE RAAN ŞI FIRMA LUI GEORGICĂ CORNU

Reabilitată între anii 2005 şi 2009, în urma unui credit uriaş, de 90 de milioane de euro, luat de la bănci, credite care au îngropat RAAN şi au adus-o în faliment, reţeaua de termoficare a oraşului Drobeta-Turnu-Severin are mari probleme, deoarece conductele se sparg una după alta. Reprezentanţii societăţii care repară acum zecile de avarii apărute zilnic, spun că lucrările executate au fost de cea mai proastă calitate. În plus, conductele folosite pentru reabilitarea reţelelor de termoficare subterane ar trebui să fie garantate de furnizori până la 30 de ani, dar acestea au început să se spargă în mai puţin de zece.

În anul 2005, directorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare semnau un contract de reabilitare a întregii reţele termice a oraşului. În sine, scopul era era unul bun, şi anume modernizarea acesteia, inclusiv a punctelor termice şi reducerea pierderilor de căldură, care erau foarte mari la acea vreme. Pentru aceasta era încheiat iniţial un contract care însuma o investiţie nu mai mare de 15 milioane de euro, pentru reabilitarea întregii reţele. Numai că la final, după cinci ani de investiţii, avea să se ajungă la incredibila sumă de 90 de milioane de euro. Incluzând aici reabilitarea reţelei de conducte la preţuri doar de diriguitorii acestui jaf ştiute, cu conducte de proastă calitate şi câteva vile şi apartamente luxoase la Bucureşti, Timişoara şi Drobeta-Turnu-Severin, dar şi case de vacanţă pe Clisura Dunării. Desigur acesta din urmă au intrat în proprietatea artizanilor acestui tun, directorii de la vremea respectivă ai RAAN şi ai Termocentralei Halânga.

Reparații de mântuială, pierderi mari pe rețea

Cât despre cât de bine a fost reabilitată acestă reţea, veţi citi în cele ce urmează. „Punerea la punct a conductelor şi a punctelor termice a costat RAAN-ul 90 de milioane de euro. Este o investiţie făcută de regie în perioada 2005 – 2009, care nu era trecută în contractul de concesiune decât într-un cuantum mult mai mic. S-a făcut în grabă, cu bani mulţi şi după aceea, randamentul ei în loc să fie mai mare erau mai mic. Pierderile erau mai mari, nu s-a găsit o soluţie care să zic că a fost bună şi a venit în sprijinul termoficării oraşului. Regia, la vremea respectivă, a făcut datorii în bancă pentru a face reabilitarea punctelor termice şi a reţelei subterane”, a declarat de curând Florin Rogobete, preşedinte de sindicat la Romag Prod, combinatul care producea apă grea şi care acum a intrat în faliment şi datorită acestor credite neperformante. Da, aţi citit bine. După ce s-au investit 90 de milioane de euro, în loc să scadă, pierderile de căldură au crescut. Surse din interiorul Termo spun că acestea se ridicau la mai bine de 40 %, ceea ce înseamnă că toată această reabilitare pare să nu fi avut nicio eificienţă. Să fie oare din cauza faptului că ţevile folosite pentru reabilitare erau de proastă calitate? Răspunsul la acestă întrebare nu pare să întârzie prea mult. Îl avem chiar în aceste ziile, când conductele de 90 de milioane de euro crapă una după alta şi mii de oameni, cartiere întregi, rămân zilnic în frig. Specialiştii spun că ţevile ar fi trebuit să reziste cel puţin 20 de ani cele montate afară, şi cel puţin 30 de ani cele montate în pământ. Numai că după nici zece ani de la finalizarea investiţiei, în reţeaua de termoficare a oraşului au apărut cel puţin 130 de avarii în mai puţin de o lună. „Am preluat reţeaua de termoficare de la RAAN cel puţin până în martie, pentru că o avem închiritată. Este o reţea efectiv cu mari probleme. Din câte am înţeles ea a fost şi reabilitară, s-au cheltuit bani pentru renovarea ei, dar în fiecare zi alte şi alte avarii apar, atât pe reţeau primară cât şi pe reţeaua secundară. Am găsit ţeavă care are ca durată de viaţă 30 de ani şi care după şapte ani a fost efectiv retezată, de foarte proastă calitate. În momentul în care această reţea a fost reabilitată, s-au folosit materiale proaste, pe bani mulţi. În plus, au fost efectuate în regie proprie, de foarte mulţi localnici, lucrări de racordare la acestă reţea, lucrări neautorizate, din cauza cărora acum avem mari probleme, deoarece sunt de proastă calitate, iar conductele cedează şi lasă în frig o mulţime de oameni” a declarat Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta-Turnu-Severin.

Avarii pe bandă rulantă

Problema conductelor de proastă calitate este confirmată şi de către reprezentanţii firmei care acum repară avariile care apar în reţeaua de termoficare. „În momentul de faţă sunt vreo 27 de intervenţii la care trebuie să lucrăm, timpul de operare este destul de mare deoarece condiţiile sunt destul de grele, în sensul că depistarea celor subterane este greoaie. În privinţa duratei de viaţă, la magistralele subternare, cu ţeavă preizolată, garanţia furnizorului de ţeavă este pentru 30 de ani, iar magistralele supraterane în jur de douăzeci de ani. Deci este exclus ca la o instalaţie racordată la o magistrală pusă în funcţiune acum opt ani să apară atâtea probleme. Din cele constatate până acum sunt şi defecte cauzate de material, dar în bună parte din cauza proastei execuţii a lucrărilor de îmbinare”, a declarat Laurenţiu Cernica, directorul unei firme de instalaţii termice industriale.

Cu siguranţă, de acum înainte situaţia va fi şi mai gravă, cu fiecare an care trece. Cum am spus, din cauza acestui credit neperformant, căruia i-au urmat şi altele, RAAN a intrat în faliment. Nimic mai convenabil pentru cei care au girat aceste investiţii, adică directorii RAAN, care au acum vile somptuoase, maşini de lux şi dorm liniştiţi la căldură, în timp ce mii de severineni rămân zilnic în frig. Cât despre vreo răspundere pentru jaful sfidător poate vreun dosar DNA ar putea descâlci iţele acestei afaceri cel puţin dubioase. Altfel, peste încă un jaf de proporţii naţionale, pe banii românilor se va aşterne praful, pardon, în cazul nostru rugina.

Publicat în Ancheta
Pagina 4 din 7

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…