ORŞOVA, ORAŞUL EUROPEAN CU SOBE PE LEMNE LA BLOC

În secolul 21, într-un oraş al României europene, sunt oameni care au ajuns să ridice lemnele la etajul nouă al blocului în care locuiesc, cu scripeţii, ca să-şi încălzească locuinţele. Este vorba de locatarii blocurilor din Orşova, care, după ce sistemul centralizat al oraşului a fost distrus, au ajuns să se încălzească cu lemne.

De cel puţin douăzeci de ani, sistemul centralizat de furnizare a energiei termice la Orşova a fost distrus. În lipsă de surse de încălzire, locatarii de la blocuri s-au reorientat. Cei mai cu dare de mână şi-au pus centrale electrice, dar într-un oraş măcinat de şomaj sunt puţini aceştia. Cea mai mare parte a oamenilor se încălzesc acum cu lemne. Dar cum altfel să urci la etajul nouă al unui bloc turn sacii cu lemne când nici liftul nu funcţionează, decât cu un scripete? Aşa că oamenii au pus mână de la mână şi au cumpărat şi montat pe balcoane scripeţi electrici sau manuali care îi ajută.

„Ridicăm câte zece saci pe săptămână pentru că nu avem unde să depozităm mai multe lemne. Ne ajutăm de acest scripete. Tot palierul nostru am pus bani, am investit în acest motoraş şi am făcut acest scripete ca să ridicăm lemnele să nu ne chinuim cu mâna sau cu spatele pe scări, pentru că nici liftul nu merge. Cel puţin de patru ani de când ne-am mutat eu şi familia mea în acest bloc a fost mereu aşa. La început am avut un scripete manual, dar era destul de dificil să urci mai multe lemne o dată. De aceea l-am făcut pe cel electric. La fel au făcut şi vecinii de la etajele superioare, pentru că nu există”. Aceasta este declaraţia unui tânăr care locuieşte la etajul şase al unuia dintre cele trei blocuri din nordul oraşului Orşova. Practic, în aceste trei imobile, aproape la fiecare etaj din cele superioare, mai puţin la parter sau etajele unu sau doi nu găeşti balcon la care să nu fie montat un scripete.

De la comunismul în care îngheţau în case au trecut pe lemne la bloc

La Orşova sistemul centralizat nu a mai „trăit” prea mulţi ani după decembrie 1989. Ieşirea din comunismul în care îngheţau în case nu le-a adus oamenilor speranţele de mai bine pe care le aşteptau cu toţii. În scurt timp s-au trezit că nu mai au căldură în apartamente şi sunt câteva mii de apartamente în oraşul de la Dunăre. La început şi-au montat câte o sobă de mici dimensiuni sau teracote, la cei mai cu dare de mână, pentru că nu puteau îngheţa cu copii cu tot în case. Coşurile de fum au început să apară pe la ferestre, aşa cum era la Drobeta-Turnu-Severin înainte de 1990. Pe măsură ce anii au trecut, fiecare a început să-şi monteze o centrală termică acasă. Fie cumpărată, fie făcută artizanal, pentru că românul a învăţat să facă din toate câte ceva. Dar de lemne nu au scăpat niciodată, deşi când oraşul lor a fost strămutat pentru construirea Hidrocentralei de la Porţile de Fier I, li s-a spus că dacă acceptă să-şi părăsească locuinţele şi să le lase pradă apelor Dunării, nu vor mai plăti niciodată energie electrică sau vor plăti sume modice. Oamenii au renunţat la tot ce agonisiseră o viaţă în numele progresului, ceea ce şi poate fi o chestiune normală în lumea noastră pentru că pentru orice evoluţie este nevoie şi de sacrificii, dar autorităţile nu s-au ţinut niciodată de cuvânt. Comuniştii i-au strămutat şi apoi şi-au uitat promisiunea, capitaliştii îi obligă acum să plătească facturi din care mai puţin de 50 la sută înseamnă energie electrică, restul sunt taxe de mediu sau cine mai ştie ce biruri pentru ca aceia care conduc lumea de astăzi să-şi îmbogăţească conturile. Pentru că nu de multe ori s-au întrebat orşovenii şi românii, în general: „De ce sunt eu obligat să plătesc taxă pe energia verde pentru ca giganţii din electricitate să construiască parcuri eoliene? Oare, nu este îndeajuns că un sistem energetic construit cu sacrificii imense de români a fost vândut aproape pe nimic companiilor străine, care nu fac decât să cumpere energie, să plătească o chirie modică pentru transport şi apoi să o vândă la ce preţuri vor ei românilor?”

Revenind la povestea oamenilor din Orşova, mărturiile tânărului care cu o familie cu doi copii este obligat să-şi ridice lemnele la etajul şase al blocului sunt întărite şi de vecinii săi. Oameni tineri sau mai în vârstă şi-au montat scripeţi, pentru că în blocurile respective nici lifturile nu mai merg de cel puţin 20 de ani, spun ei. „În această ladă de pe casa scării ţinem lemnele. Le punem în saci, le ridicăm cu scripeţii şi le depozităm aici, pentru că liftul nu merge. Avem centrală termică pe lemne şi este destul de costisitoare căldura pentru perioada iernii. Am plătiti 2.200 de lei pe lemne şi ne vor ajunge toată iarna. Vine cam patru sute de lei, dacă nu mai mult pe lună. Gândiţi-vă că la pensiile noastre mici nu este o sumă prea avantajoasă. Dar ce să facem? Doar nu puteam să îngheţăm de frig în case?” ne-a declarat o doamnă pensionară, locatară a blocului turn vecin. „Cei care au bani, dar sunt puţini aceia şi-au pus centrale pe curent, ceilalţi mergem pe lemn. Este sigura soluţie. Degeaba este oraş european că este dezastru”, mai spune femeia.

Poate doar ieftinirea curentului i-ar putea salva

Grav este că pentru aceşti oameni nici măcar nu există vreo speranţă că într-un viitor apropiat vor avea căldură în sistem centralizat. Ca să scape de lemne, singura lor şansă ar fi ca la Orşova să ajungă reţeaua de gaz şi toţi să-şi monteze cetrale termice pe gaz, numai că acest lucru este imposibil într-o comunitate în care bugetul este mic şi în multe cazuri el ajunge în buzunarul firmelor deţinute de anumiţi politiceni locali pentru diferite servicii, care lasă de dorit. Poaspătul primar al Orşovei, ales în urma scrutinului din vară, spune că el nu a promis oamenilor o reţea centralizată sau gaz pentru că a ştiut că bugetul nu-l va ajuta şi nu a vrut să facă prmisiuni pe care nu le-ar fi putut duce la bun sfârşit: „După anul 1990 a fost distrusă nu numai infrastructura cu şi cetralele termice. Între timp, în perioada asta de douăzeci de ani, au căpătat tot felul de alte utilizări. Una dintre ele a devenit biserică, o alta a devenit spălătorie auto, iar în una dintre ele am am dezvoltat acum eu un proiect în care facem o creşă nouă, aşa că nici nu există infrastrucutură, iar o ivestiţie pentru infrastructură cred că ar necesita fonduri pe care bugetul Orşovei nu le are. Nici de gaz nu poate fi vorba pentru că din câte ştiu, legislaţia spune că reţeaua de gaz nu poate fi adusă pe marginea drumurilor naţionale, pe lângă viaducte. Gândiţi-vă că de la Drobeta-Turnu-Severin peste munţi este imposibil”, a declarat Marius Stoica, primarul oraşului Orşova.

Aşadar, în aceste condiţii, în România secolului 21, asemeni altor mici oraşe din ţară, oamenii au ajuns să se întoarcă în trecut, în loc să evolueze. Nu departe de această situaţie au fost şi cei peste 80.000 de locuitori ai oraşului Drobeta-Turnu-Severin, dar acum termocentrala a fost pornită. Ar mai fi de spus doar că în statele vestice oamenii se încălzesc cu energie electrică pentru că acolo concurenţa pe piaţa energiei este mare şi kilowatul este ieftin. Poate intrarea şi pe piaţa românească a tot felul de societăţi în domeniul energiei vor aduce şi la noi concurenţa şi o scădere a preţului, pentru ca facturile românilor la energie să scadă în perioada iernii.

Citit 6442 ori Ultima modificare Sâmbătă, 19 Noiembrie 2016 21:43
Etichetat cu
Mihai Bădescu

„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli.” - Platon

Lasă un comentariu

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…