O călătorie, la pas, prin municipiul Orșova, ar putea însemna, în ultima perioadă, o experiență unică, dar terifiantă. Un oraș trist, sumbru, cenușiu și sufocat de gunoaie. Doar Dunărea, fluviul multimilenar care, după ce a înghițit Orșova cea veche și atât de frumoasă, formează un golf imens în dreptul urbei, mai spală din imaginea panoramică.
Odată întors cu spatele la fluviul care vrea parcă să apere credincios imaginea Orșovei, ca un părinte grijuliu cu puiul său, totul devine dezolant. Blocuri cenușii, încălzite cu soba cu lemne, oameni grăbiți pe străzile la fel de cenușii, parcuri lovite de uscăciune și, cel mai evident și țipător, mormane de gunoi neridicate de zile întregi.
Nu peste tot zac țarcurile pline de gunoi împuțit, însoțit de roiuri de muște și dospit la soarele fierbinte de sfârșit de septembrie, însă acolo unde am reușit să filmez, pe data de 15 septembrie 2016, după ora 16.00, când afară era destul de cald, pubelele și containerul de gunoi lipseau cu desăvârșire. Un țarc imens își etala preaplinul de împuțiciune, iar în jurul lui se jucau câțiva copilași.
Locul cu pricina este, într-adevăr, unul sinistru, prin definiție, un soi de clădire ce seamănă cu ghetourile de la periferie orașelor africane sau latino-americane. Blocurile „California” și „ACH” sunt locuite de oameni ce trăiesc la limita sărăciei, cu copii mulți, claie peste grămadă, în camere mici și insalubre, o zonă cu cazuri sociale și cu copii bolnavi de boli incurabile, printre care chiar și temuta SIDA.
Oamenii de aici sunt marginalizați de societate și, cel mai probabil, din același motiv, neglijați de autoritățile locale și de cei care prestează serviciul public de salubrizare. Femeia cu care am stat de vorbă, doamna Camelia, locuiește în Blocul „California” și spune la modul cel mai cutremurător cu putință: „Nu vrea să ne ia gunoiul, e o mizerie teribilă aici, le-am spus la toți să vină, dar nu vor, nu ne suportă, nu vor să ne ia gunoiul, pentru că stăm la blocurile astea! Uitați aici, acest gunoi e neridicat de mai bine de o săptămână!”.
Cu toate acestea, indiferent de situația socială a oamenilor bătuți de soartă de aici, indiferent care ar fi relația lor cu operatorul, în privința plății sau neplății serviciului de salubritate, operatorul privat care deține în concesiune serviciul de salubrizare primește bani de la bugetul local pentru a ridica gunoiul. Mai mult decât atât, peste drum de focarul de infecție se află un liceu în care învață sute de copii, iar la mică distanță mai jos, se află Spitalul municipal. În vecinătatea acestor instituții, gunoiul vizitat de roiuri de muște este un adevărat focar de infecție, de „grija” căruia autoritățile locale rămân adormite.