Un răspuns scurt la întrebarea din titlul ar fi nu, nu poate fi evitată. Este evident pentru oricine că deceniile de industrializare au avut un efect negativ asupra climei. Este clar că trebuie schimbată paradigma; paradigma de consum, paradigma energetică, paradigma traiului de zi cu zi. Chiar înainte de vacanța de vară, Comisia Europeană și-a prezentat așa-numitul pachet „Fit for 55” (Pregătiți pentru reducerea de 55% emisii de carbon până în 2030), un uriaș pachet legislativ privind energia și clima, menit să traducă obiectivul de reducere a CO2 cu 55% până în 2030 în noi reguli concrete pentru transport, industrie, clădiri și altele sectoare. De fapt, scopul final este eliminarea totală a emisiilor din Europa până la jumătatea secolului.

La 7 aprilie 2020 Consiliul a adoptat Pachetul mobilitate, o reformă care are drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto, introducerea unor norme speciale privind detașarea conducătorilor auto din sectorul transportului internațional și o actualizare a dispozițiilor privind accesul la piața transportului rutier de mărfuri.

„Trei proiecte pilot depuse de mine anul aceasta au fost notate de Comisia Europeană cu calificativul A (maxim), ceea ce înseamnă că în toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlament, vor intra în lucru”, scrie, pe pagina sa de socializare, europarlamentarul roman Marian Jean Marinescu. Este vorba de un proiect privind mobilitatea urbană aeriană, un al doilea care propune transparență în administrație (digitalizarea activității, astfel încât totul să fie transparent, corect și eficient) și cel de-al treilea proiect pilot considerat finanțabil de către Comisia Europeană se referă la coordonarea din spațiu a navelor pe Dunăre. Explicații și în materialul VIDEO atașat!

Parlamentul European a votat pe 23 iulie, cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă și 67 abțineri, rezoluția care va servi drept mandat pentru viitoarele negocieri cu statele membre ale noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. De asemenea, Legislativul European nu acceptă acordul politic privind viitorul buget al UE așa cum a reieșit din negocierile dintre liderii europeni, condamnând tăierile de buget din sectoare cheie pentru viitorul cetățenilor europeni, precum sănătatea, digitalizarea sau programele pentru studenți și reiterând în același timp că acordul lor nu se ridică la înălțimea provocărilor de viitor.Grupul PPE din Parlamentul European solicită ca Parlamentul European să fie implicat pe deplin în procesul de luare a deciziilor privind viitorul buget al Uniunii Europene, precum și în crearea și implementarea planului de redresare. Totodată, Grupul PPE cere ca bugetul să cuprindă suficiente fonduri europene atât pentru redresarea economică post-COVID-19, dar și pentru celelalte priorități ale Uniunii Europene, precum agricultura, politica de coeziune, combaterea schimbărilor climatice și siguranța cetățeanului. Popular europenii mai cer și includerea în noul buget a Fondului European de Solidaritate împotriva Coronavirus de 50 de miliarde de euro.

Cele 750 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi- propunerea Comisiei europene drept răspuns la pandemia actuală sunt un bun punct de plecare. Aceasta este poziția Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, din care face parte și PNL.