Creșterile prețurilor la energie la nivel global evidențiază dependența UE de importurile de energie, care se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. Prin urmare, dezideratul securității energetice presupune o abordare care să facă loc din ce în ce mai mult altor tipuri de energie pe care să le producem aici, în UE. Trebuie însă să cooperăm și cu ceilalți parteneri la nivel global, motiv pentru care Comisia Europeană a anunțat că va prezenta la începutul anului viitor o strategie pentru un dialog internațional în domeniul energiei.
Cum facem să devenim mai puțin dependenți de importul de energie? PPE este de părere că soluția o reprezintă Uniunea energetică, bazată pe doi piloni: diversificarea surselor de energie (stimularea producției de energie regenerabilă) și
integrarea pieței energetice a UE, astfel încât să existe un flux liber de energie peste granițe.
Prețurile mari la gaze au efecte în lanț asupra tuturor: economiilor și cetățenilor, iar aici ajungem la noțiunea de sărăcie energetică. 31 de milioane de persoane din UE au dificultăți în a-și plăti facturile de curent electric sau gaze. Subiect asupra căruia ne-am aplecat deja în Parlamentul European și pentru care se caută soluții atât la nivelul UE cât și în fiecare stat membru în parte.
Potrivit raportului Starea Uniunii Energetice sursele regenerabile de energie au depășit în 2020 pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE: 37% din energia electrică în UE se bazează pe combustibili fosili, iar 38% pe surse alternative. Sigur, și pandemia a contribuit la această schimbare: s-a circulat mai puțin la nivel de mase, autoturismele au stat în parcări sau în garaje, lumea a lucrat de acasă.
„Un lucru trebuie precizat: toate aceste reglementări care se circumscriu Pactului Verde European sunt pe cât de complexe, pe atât de controversate iar găsirea unei linii comune este foarte dificilă, chiar și în interiorul aceluiași grup politic. Eu sunt unul dintre cei care a respins Actul delegat al Comisiei, referitor la taxonomie, care trasează criteriile prin care o activitate economică este sau nu considerată nedăunătoare mediului și chiar contribuie la combaterea schimbărilor climatice. De ce am votat împotrivă? Pentru că noile măsuri propuse de către Comisie interferează cu principiul neutralității tehnologice, principiu de bază al politicilor Uniunii și care favorizează diversitatea alternativelor tehnologice. Aplicarea unor criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor, în timp ce definirea acestor criterii într-o manieră simplistă, de genul bun sau rău va funcționa împotriva obiectivului principal al reglementării, și anume finanțarea schimbărilor esențiale în economia reală”, a precizat europarlamentarul PPE, Marian Jean Marinescu.
