Deși în spațiul public au apărut, în ultimele 24 de ore, o serie de calcule și speculații cu privire la lista finală de parlamentari pentru județul Mehedinți, jocurile nu s-au făcut încă definitiv. Ceea ce a apărut sunt doar simulări ale partidelor politice parlamentare, partide care își fac acum calcule peste calcule, din motive lesne de înțeles. PSD joacă dur, deoarece are șanse mari să facă singur majoritatea după redistribuire, iar aliatul tradițional al PSD, ALDE, joacă și el destul de dur deoarece i-ar prinde mult mai bine ca PSD să aibă nevoie și de ei la guvernare. Evident că ALDE va fi partenerul de guvernare al PSD, dar una e să pleci de la poziția de element de completare și formare a majorității și alta e să pleci de la adaos pentru consolidarea unei majorități deja conturate, fie ea chiar și cu unul sau două mandate. Pe de altă parte, o eventuală poziție de partid majoritar în Parlament a PSD-ului i-ar conferi acestuia puterea de a cere funcția de prim-ministru, bătând nu numai cu pumnul în masă, ci și cu picioarele în ușă.

În toate aceste condiții descrise mai sus, dacă după redistribuirea mandatelor, făcută de BEC, matematic, pe baza unui soft special, mai rămân mandate de negociat ca la piață, negocierea principală s-ar face între PSD și ALDE, pentru mandate ale PSD și ALDE. Orice altfel de negociere, pentru mandate ale altor partide, ar acredita ideea că acei parlamentari negociați sunt pregătiți să sară ori în barca PSD, ori în cea a ALDE.

Situația simulată

În situația simulată, prezentată, de altfel, de diverse publicații, PSD Mehedinți are distribuite 1 mandat de senator și două de deputați și cu șanse uriașe la redistribuire, încă un mandat de deputat. Până aici nu există niciun dubiu. În aceste condiții, PSD nu mai poate primi la redistribuire și cel de-al doilea mandat de senator și atunci respectivul mandat se joacă între ALDE și PNL. Pentru cel de-al patrulea mandat de deputat, la fel, se joacă între PNL și ALDE. Simularea partidelor politice, în speță ale marelui învingător numit PSD, arată următoarea situație: Senatorii sunt Liviu Maziu (PSD) și Ionuț Sibinescu (ALDE); Deputații sunt Constantin Trușcă (PSD), Vlad Bontea (PSD), Alexandru Bălănescu (PSD), Virgil Popescu (PNL).

Situația reală, încă volatilă

Realitatea din acest moment, 14 decembrie 2016, ora 13.00, este una cât se poate de volatilă. Astfel, dincolo de senatorul Liviu Mazilu (PSD) și deputații PSD Constantin Trușcă, Vlad Bontea și Alexandru Bălănescu, celelalte fotolii parlamentare sunt încă la masa de joc și negociere. Mai exact, un post de senator și unul de deputat sunt disputate fierbinte și sunt așteptate la loteria redistribuirii Biroului Electoral Central.

Ce se poate întâmpla, de fapt? Dacă postul de senator este adjudecat de ALDE, prin Ionuț Sibinescu, atunci cel de deputat este adjudecat de PNL, prin Virgil Popescu. Dacă, însă, postul de deputat rămas neocupat e adjudecat de ALDE, prin Viorel Palașcă, atunci cel de senator e adjudecat de PNL, prin Marius Bălu. Privind rezultatele finale ale alegerilor pe Mehedinți, PNL are 18,88 la sută la Senat și 17,88 la sută la Camera Deputaților, adică o diferență de un punct procentual, diferență ce ar putea fi favorabilă lui Marius Bălu. Și mai este încă un element important în această ecuație complicată: Președintele ALDE – Călin Popescu Tăriceanu are toate motivele să îl susțină, la o eventuală negociere, pe Viorel Palașcă, cu care face echipă de foarte mulți ani, încă de pe vremea când erau colegi în PNL, așa cum are toate motivele să strâmbe din nas la ideea că va fi coleg în Senatul României cu un fost membru PDL, necunoscut pentru el, Ionuț Sibinescu. Așadar, pe Sibinescu doar soft-ul BEC îl poate salva, în timp ce pe Viorel Palașcă îl mai poate salva și Tăriceanu.

Cum se face redistribuirea

Redistribuirea mandatelor se face ţinând cont de coeficientul electoral al circumscripţiei (în acest caz – Mehedinți), care este stabilit de Biroul Electoral, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice (în cazul nostru, 98.602), la numărul de deputaţi şi senatori, care sunt alocați în acea circumscripţie (în cazul nostru, 6). Coeficientul electoral este numărul întreg, rezultat din această împărţire (în cazul nostru, 16.433). Numărul voturilor obţinute de fiecare partid politic se împarte la 1, 2, 3, 4, făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale. Câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite. În urma centralizării rezultatelor votului, fiecărui partid politic i se repartizează atâtea mandate de deputaţi şi de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie. Voturile acordate partidelor care nu au trecut pragul electoral se vor împărți proporțional între partidele care reușesc să intre în Parlament. De exemplu, dacă PSD a luat 46%, tot atât va lua și din voturile celor care au ratat intrarea în Parlament.