La ședința de bilanț a DNA au participat președintele României – Klaus Iohannis, procurorul general al României - Augustin Lazăr, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Iulia Cristina Tarcea, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii - Mariana Ghena, ministrul interimar al Justiției - Ana Birchall, procurorul-şef al DIICOT - Daniel Horodniceanu.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a lipsit de la prezenţarea bilanţului de activitate al DNA, acelaşi eveniment la care, anul trecut, ţinea un discurs în care spunea că „În România corupţia nu mai poate fi un mod de viaţă”. Acest amănunt a atras atenția multora, însă la întrebările de tot felul a răspuns prompt purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, care a declarat că SRI nu mai participă la activitățile DNA, deoarece, după decizia CCR din martie 2016, care a interzis ca interceptările şi filajul în dosarele DNA să fie operate de SRI, cele două instituţii nu mai lucrează împreună. „După cum bine știți, la bilanțul parchetelor sunt invitați parteneri instituționali care colaborează cu acestea în mod direct, în vederea îndeplinirii misiunilor lor prevăzute de lege. În urma deciziei CCR din martie 2016, SRI nu mai colaborează cu parchetele, în afară de spețele care privesc strict aspecte legate de securitatea națională. De aceea, nici la bilanțul DIICOT și nici la cel al DNA, domnul director Eduard Hellvig nu a fost prezent”, a spus Ovidiu Marincea.

Anul trecut, DNA a contribuit la trimiterea în judecată a peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul trecut, că nu îmbrăţişează ideea că România este cea mai coruptă țară din Europa: „Nu sunt adepta ideii că România este cea mai coruptă ţară din Europa. Suntem o societate în tranziţie, care nu ne-am stabilit exact reperele şi valorile. Tentaţia corupţiei este mult mai mare în România. Dar important este faptul că întreaga societate conştientizează acest efect al corupţiei”.

Președintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe procurorii DNA pentru întreaga activitate. „România şi-a demonstrat capacitatea de a lupta împotriva corupţiei iar încrederea cetăţenilor în Justiţiei a crescut. România exportă acum modelul DNA în regiune. România a devenit un model pentru cetăţenii altor state de a-şi manifesta refuzul de a mai accepta corupţia. Măsurile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală și legii grațierii au nevoie de dezbateri și transparență în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România 2017", a spus șeful statului.

Laura Coruța Kovesi a subliniat, în discursul de bilanț, că cetățenii României au fost principalii aliați în lupta anti corupție: „În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetățenii României. Fără ei munca noastră nu ar fi fost posibilă...sunt mii și mii de oameni cinstiți care vor o societate clădită pe corectitudine și respect. Vă mai spuneam că este importantă această conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă corupția, iar pentru a avea o Românie cu mai puțină corupție toți cei care suntem aici, în această sală, trebuie să dorim în continuare același lucru”.

Un an dificil

Kovesi a mai evidențiat faptul că 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA, dar cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

„Presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat. Dar cetățenii trebuie să știe că actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecători. În cadrul unui proces penal judecă mai mulți judecători. Uneori, între 10 și 15 judecători, chiar de la instanțe diferite. Ei decid în dosarele DNA. Atunci când procurorii au încălcat legea sau etica au ajuns în fața instanței sau au plecat din DNA. Exigențele noastre sunt mari cu noi înșine, iar exigențele noastre se referă la respectarea legii și căutarea adevărului", a mai spus procurorul-şef al DNA.