AGRICULTURĂ, LA MILA CERULUI

Situaţie complicată în agricultură în Mehedinţi, unde în cea mai puternică zonă agricolă, cea de sud, a plouat foarte puţin, în ultimele două luni. Fermierii spun că au mari probleme la înfiinţarea culturilor de toamnă, care nu răsar din cauza lipsei de apă şi din păcate nici ploaia de zilele acestea nu acoperă deficitul acut de apă din sol, decât în parte. Marii cultivatori se tem că riscă să piardă investiţii de sute de mii de euro pe care le-au făcut în seminţe şi pregătirea terenurilor.

Totul nu ar mai fi fost aşa dacă autorităţile i-ar fi sprijinit pe fermieri în demersul de a repune în funcţiune sistemul de irigaţii, care nu a mai pompat pe canalele de irigaţii niciun strop de apă de cel puţin cincispreze ani şi pe care nişte minţi „luminate” l-au declarat funcţional.

Unul dintre cei mai frecvenţi susţinători ai refacerii sistemului de irigaţii este fermierul Cornel Stroescu. De cel puţin cinci ani, preşedintele Camerei Agricole a făcut zeci de demersuri la toate forurile locale, dar şi la Guvern în încercarea de a primi un sprijin în repornirea sistemului de irigaţii. Numai că toate aceste demersuri au fost întâmpinate doar cu promisiuni şi vorbe goale de parcă nu ar fi şi în interesul acestui stat ca România să facă o agricultură de performanţă, de pe urma căreia fermierii să aibă un profit substanţial, să poată prospera, să facă noi investiţii în utilaje, astfel să înfiinţeze noi locuri de muncă şi să plătescă impozite substanţiale la stat din profitul pe care îl obţin.

Cornel Stroescu cultivă la Gârla Mare peste 1500 de hectare de teren şi alături de alţi patru, cinci fermieri care strâng suprafeţe de mii de hectare sunt cei mai afectaţi de această secetă care durează încă din luna iulie. Oamenii spun că rapiţa însămânţată în septembrie nu a mai răsărit din cauza lipsei de apă şi ar putea fi o cultură compromisă. În plus acum ar trebui pregătit terenul pentru însămânţarea grâului, numai că din cauza secetei pământul este foarte tare. În tot Mehedinţiul, începând de la Pătulele până spre Pristol, Gruia, Gârla Mare sau Salcia abia dacă vezi un tractor în câmp deoarece terenul este imposibil de lucrat. Dacă cei care nu deţin tractoare de mare putere nici nu pot intra la arat, pentru cei care le au şi se încumetă să lucreze terenul, costurile sunt mai mari din cauză că solul este tare. Mai mult, aceşti oameni îşi mai asumă un risc, pentru că dacă nu va ploua serios în continuare, ca să acopere deficitul de apă din sol, există şansa să aibă pierderi mari şi la culturile de grâu, dacă acestea vor germina târziu, ori chiar deloc.

„Nu a mai plouat de două, trei luni, cam aşa ceva, aproape că nici nu mai ştim de când nu a plouat. Pământul este atât de tare că se rup şi utilajele. Discul ăsta a cedat din cauza pământului, care este beton”, ne spune un agricultor care încerca să-şi repare discul cu care ieşise la câmp să lucreze terenul, pentru că cu tractorul nici vorbă să poţi ara.

„Noi nu am pus nimic în pământ şi nici lumea nu prea a pus din cauză că este tare. Dar dacă nu plouă, fără apă nu răsare nimic, pentru că stă aoclo ca în sac”. „Dacă nu dă apă nu se face nimic! Numai în cazul că poate s-o pune vreo ploaie luna asta sau cealalată, dar după cum se aude sunt slabe speranţe să plouă”, ne spun doi bătrâni necazul.

„Am înfiinţat în jur de 550 de hectare de rapiţă, am semănat-o în perioada optimă şi deja plantele sunt uscate neavând apă din cauza secetei excesive. Foarte multe plante nici nu au mai răsărit. Numai în sămânţă am investit în jur de 200.000 de lei, plus complexe, plus lucrările pe care le-am făcut, sunt bani pierduţi” spune cu amărăciune Cornel Stroescu. Situaţia complicată în care se află este completată de fratele său, inginer agronom: „Din cauza secetei nu putem să lucrăm terenul, nu putem să facem lucrările aşa cum trebuie. Din nefericire pentru noi în acest an în judeţul Mehedinţi nu a mai plouat de la începutul lui iulie. Au căzut doar cicisprezece litri pe metrul pătrat în două reprise, la interval de o lună, ceea ce este total insuficient. S-a instalat seceta pedologică şi dincolo de problemele la cultura de rapiţă care a fost însămânţată acum mai bine de o lună şi răsare neuniform, suntem la însămânţat de orz şi utilajele nu se văd de praf. Întâmpinăm probleme şi la prelucratul terenului care este foarte uscat, iar ce punem în pământ stăm la mila lui Dumnezeu că o cădea vreo ploaie, pentru că în altcineva nu ne putem pune vreo speranţă” spune Nicolae Stroescu.

Banii alocaţi irigaţiilor furaţi, iar sistemul declarat funcţional, deşi el e astăzi o ruină

Toate aceste probleme, statul la mila cerului ar fi putut fi evitate, dacă demersurile repetate făcute de Cornel Stroescu ar fi fost ascultate de autorităţi şi sistemul de irigaţii ar fi fost pus în funcţiune. Deşi sunt ani buni în care perioadele secetoase sunt tot mai lungi şi tot mai frecvente, autorităţile nu fac niciun demers pentru a repune în funcţiune sistemul de irigaţii, deşi au fost alocaţi şi bani europeni, sume imense, care ar putea fi atrase, pentru modernizarea sistemului primar, adică staţiile de captare, pompare şi canalele de irigaţii. Ultimii bani pentru sistemul de irigaţii din Mehedinţi au venit pe la începutul anilor 2000, dar nu este greu de presupus unde s-au dus aceşti bani, din moment ce sistemul este în acest moment jefuit şi desigur nefuncţional. Staţia de pompare de la Pristol nu funcţionează, reţelele electrice au fost distruse, staţiile de pompare secundare au fost furate sau vândute pe nimic, iar canalele de irigaţii au fost transformate în gropi de gunoi şi cresc pe ele bălăriile. Şi ca mizeria să fie şi mai mare, nişte minţi „luminate” au raportat la Bucureşti că în Mehedinţi nu este nevoie de sistem de irigaţii pentru că el este funcţional. Nici că se putea o aberaţie şi un rău mai mare pe care l-au făcut aceşti indivizi cultivatorilor de terenuri de la noi.

Pentru că în strategia privind inundaţiile raporată de Guvern la UE în momentul intrării în UE, judeţul a fost exclus de pe lista zonelor care au nevoie de irigaţii, pentru că din moment ce sistemul era raportat funcţional, nu era nevoie de bani. Numai că acestă raportare a fost făcută pentru ca cei responsabili de jaful din acest sistem să poată acoperi furturile, dar şi banii alocaţi şi care numai buna funcţionare a sistemului nu au ajuns. Aşa că în acest moment investitorii care, având la dispoziţie terenurile fertile din zona de sud a judeţului şi posibilitatea de a iriga, ar putea scoate producţii record la hectar, îşi duc zilele de pe azi pe mâine făcând producţii care în mulţi ani nu le acoperă nici măcar cheltuielile. „Avem Dunărea la doi paşi, dar sistemul de irigaţii este nefuncţional. Eu am investit 200.000 de euro în instalaţii speciale cu care să duc apa din canale pe terenuri, să nu mai stăm la mila lui Dumnezeu dar acestea stau în fermă, culturile se usucă pe câmp, canalele de irigaţii şi pământul sunt seci, iar noi avem anual pierderi uriaşe. În 2015 din cauza secetei culturile de primăvară au fost calamitete în totalitate. În 2016 am mai făcut câte ceva, patru sau cinci tone de cereale la hectar, dar am fi putut face până la 14 tone de porumb la hectar, pentru că acestea sunt producţiile agricultorilor vecini din Dolj, pe suprafeţele pe care le irigă. Toată această nepăsare a autorităţilor nu duce decât la pierderi pentru noi. Este o nepăsare pe care îmi este greu să o înţeleg cum nu mai înţeleg nici ce se doreşte în această ţară, de ce atâta ignoranţă. Dacă se doreşte într-adevăr să performăm, sau trebuie să rămânem în continuare o colonie care îşi cumpără produsele din afara ţării, în timp ce românii în loc să lucreze acasă, sunt obligaţi să muncească terenurile agricole din Italia, Spania sau alte state care îşi fac munca din agricultură cu forţă de muncă din România”, a încheiat nemulţumit Cornel Stroescu.

Citit 834 ori Ultima modificare Sâmbătă, 08 Octombrie 2016 01:23
Etichetat cu
Mihai Bădescu

„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli.” - Platon

Lasă un comentariu

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…