ADEVĂRUL DESPRE ROMAG TERMO, COȘMARUL ECONOMIEI ROMÂNEȘTI

Falimentul apei grele românești, pronunțat sec de către Curtea de Apel Craiova, pe data de 14 iunie 2016, este unul cu implicații majore în plan economic și social. Din păcate nimeni nu și-l asumă și nimeni nu îl revendică. Pe ici, pe colo, câțiva politicieni inventivi mai trag de cadavrul în putrefacție, sperând într-o minune cel puțin egală cu Învierea lui Lazăr. Dincolo de prăbușirea RAAN rămân întrebări peste întrebări și o istorie tristă, plină de jafuri, consemnată mai mult în jurul ROMAG TERMO, dar și 11 dosare penale.

 

Termocentrala de la Halânga sau ROMAG TERMO, așa cum se numește ea, după înființarea Regiei Autonome pentru Activități Nicleare (RAAN), este locul de unde a pornit ceea ce astăzi numim falimentul total al apei grele românești, falimentul unui miracol al ingineriei românești din anii ’80. Înființată în anul 1981, sub denumirea de Întreprinderea Electrocentrale Drobeta, cu scopul de a asigura aburul tehnologic pentru Combinatul de apă grea și pentru a prelua necesarul de căldură al consumatorilor industriali și al populației din municipiul Drobeta Turnu Severin, ROMAG TERMO devine sucursală a RAAN la câțiva ani după revoluție și deschide calea unor afaceri păguboase pentru statul român, dar prospere pentru cercurile de interese cu rădăcini politice din jurul RAAN. Cu o frenezie, demnă de o cauză mai bună, la ROMAG TERMO se derulează contracte de sute de milioane de euro, dar și activități economice care aveau o singură finalitate: producția de apă grea stocată la rezervele de stat în speranța că cineva se va trezi vreodată să continue programul energetic nuclear al României, prin construcția a încă două reactoare nucleare la Cernavoda. Astăzi, o cantitate imensă de apă grea, în valoare de 1,2 miliarde de euro zace uitată pe platforma ROMAG PROD, iar 150 de salariați, lipsiți de siguranța zilei de mâine se chinuie să o mențină la standardele calitative de puritate.

De aproape două decenii, marea regie de activități nucleare funcționează într- incertitudine economică vecină cu iresponsabilitatea, iar guvernanții care s-au perindat pe la conducerea țării nu au avut niciodată curajul să ia taurul de coarne și să termine cu marea minciună a producției de apă grea, plătită cu bani de la bugetul statului, adică din taxele și impozitele bietului popor român. Chiar dacă au știut precis că sfârșitul RAAN e iminent, politicienii locali s-au complăcut să intervină pe lângă Guvernul României pentru a cere finanțări pentru preluarea apei grele la rezerva de stat a României. De fiecare dată, în timp ce salariații de la cele două sucursale aflate lângă Severin, erau mulțumiți că mai au un loc de muncă, banii veniți erau împărțiți cu dărnicie firmelor clientelare politic, iar regia era devalizată cu simț de răspundere.

Marketing amăgitor

În toate materialele de prezentare al RAAN, se vorbea, cu mulți ani în urmă, de prosperitate economică exuberantă, fără a se preciza nicio clipă că, de exemplu, energia electrică produsă de termocentrală era vândută pe piața de energie la jumătate din prețul de producție și că acel colos de la Halânga devenise de fapt o gaură neagră a economiei naționale.

Iată ce se spunea, de exemplu, prin anul 2003, despre Sucursala ROMAG TERMO, în materialele livrate presei: „Centrala a fost proiectată cu funcționare pe lignit, cu 6 cazane de 420 de tone/oră și turbogeneratoare de 50 MW, plus 2 cazane de 105 t/h cu pornire rapidă și funcționare pe păcură. În anul 1990 s-au sistat lucrările de montaj la turbinele 5 și 6. Urmare a programelor de restructurare aplicate, din anul 2000, cazanele 5, 6 și 7 și instalațiile auxiliare au fost conservate. În profilul actual, ROMAG TERMO asigură consumul de abur tehnologic și energie electrică a sucursalei ROMAG PROD (280 t/h și 31 MW), dar și termoficarea urbană pentru municipiul Drobeta Turnu Severin (100 Gcal). În același timp, se livrează în Sistemul Energetic Național o putere electrică de 100 MW”. O asemenea prezentare a îmbrobodit ani și ani de-a rândul populația și guvernanții largi la pungă, iar în spatele cosmetizării de mai sus de la ROMAG TERMO se fura pe rupte.

Realitatea cruntă

Pentru funcționarea termocentralei care dădea abur tehnologic necesar fabricării apei grele, acel produs de care România nu prea mai avea nevoie de mulți ani, la ROMAG TERMO se semnau contracte pe bandă rulantă, de la care tradiționalul parandărăt devenise literă de lege. La licitațiile organizate participa cine dorea, dar câștiga cine trebuia. Firme tradiționale au călărit ani și ani de-a rândul termocentrala pentru asigurarea reparațiilor, a serviciilor și mai ales pentru transportul cărbunelui. Presa vremii a scris de spre firmele din Grupul TENDER, dar și despre alte firme precum: CONCELEX, CONFORT, ENERGOCONSTRUCȚIA, NUCLEAR MONTAJ, STIZO BACĂU, precum și despre firme și firmulițe care asigurau transportul de cărbune. Cele mai mari tunuri date la ROMAG TERMO sunt, de departe, construcția instalației de șlam dens, care nu s-a mai finalizat niciodată, dar pentru care sub domnia directorului general Adrian Olaru s-a plătit garanția de bună execuție firmelor din Grupul Confort, dar și depozitul de zgură și cenușă, la care ENERGOCONSTRUCȚIA a lucrat ani și ani de-a rândul, fără vreo finalitate.

La 31 decembrie 2004, datoriile RAAN se cifrau la 2.500 de miliarde de lei vechi. Un an mai târziu, datoriile ajunseseră la 4.000 de miliarde de lei vechi și creșteau progresiv, astfel că la 31 decembrie 2006 erau de 4.500 de miliarde de lei vechi, iar la 31 decembrie 2007 erau de 6.000 de miliarde de lei vechi, pentru ca la finele anului 2008 să se consemneze un maxim istoric de 7.500 de miliarde de lei vechi.

Poveștile profitabilității

În anul 2008, atunci când PDL vine la guvernare, se croiește o șmecherie de zile mari, în urma căreia populației i se spune că RAAN a trecut pe profit, asta în condițiile în care stocurile de apă grea erau masive, iar valorificarea lor se făcea prin preluare la rezerva de stat și plata ei prin alocări bugetare semnificative.

Iată ce se spunea într-o sinteză a activității din perioada 2008 – 2012, realizată de PDL: „Până la 31 decembrie 2008, la RAAN au crescut datoriile an de an. În perioada conducerii din timpul guvernării PDL, 2009 – mai 2012, luând în calcul și cantitatea de apă grea aflată pe stoc, datoriile RAAN au scăzut la 5.000 de miliarde de lei vechi (n.r. – Și astăzi se află o cantitate impresionantă pe stoc la ROMAG PROD, dar datoriile tot nu scad!)”. Iar de aici înainte, continuă pledoaria competitivității și mai abitir: „Există acte normative pentru valorificarea cantității de apă grea aflată pe stoc: OUG 80/2006, aprobată prin legea 78/2007 și OUG 118/2011. OUG 80/2006 prevedea fabricarea a 1.100 de tone pentru încărcarea inițială a reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavoda, cantitate ce se termina de fabricat în noiembrie 2012. Prin OUG 118/2011 a fost asigurată posibilitatea funcționării pentru fabricarea cantității de apă grea necesară completării tehnologice pe toată durata de viață a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda din decembrie 2012 și până în anul 2018. În concluzie, singura perioadă de responsabilizare și responsabilitate la RAAN a fost perioada în care PDL s-a aflat la guvernare”. Se poate vedea, deci, cum guvernarea portocalie a găsit de cuviință să vândă pielea ursului din pădure, valorificând apa grea de pe stoc, prin transferul ei la rezerva statului și prin alocări bugetare pentru producția de apă grea destinată unor reactoare ce nici nu erau construite și nici nu se întrevedea vreo speranță să fie construite. Dar banii de la buget au curs gârlă spre RAAN, iar unde s-au dus ei se poate vedea atât în falimentul de azi, cât și în dosarul penal în care foștii directori ai regiei, Adrian Olaru și Gheorghe Dulcea au fost reținuți și puși sub control judiciar. De asemenea, potrivit unor surse din interiorul termocentralei, ROMAG TERMO și RAAN mai fac obiectul a încă 11 dosare penale aflate în cercetarea DNA.

O realitate și mai crudă: Termocentrala a funcționat pe pierdere, aducând prejudicii imense economiei românești

Încercarea noastră de a consemna puncte de vedere ale actualilor factori de decizie de la ROMAG TERMO s-a soldat cu descrierea punctuală a coordonatelor unui dezastru vecin cu coșmarul. Totuși, oamenii cu care am discutat, deosebit de amabili în furnizarea de informații, ne-au rugat să le protejăm identitatea, din mai multe motive corecte și pertinente. „Termocentrala este prăbușită, iar cei 450 de salariați sunt disperați de incertitudinea zile de mâine. Nu aș vrea să fac declarații directe, cu nume și prenume, pentru că trebuie să știți că suntem sub povara unor cercetări făcute de procurori, în nu mai puțin de 11 dosare penale, iar pentru buna desfășurare a anchetelor, ni s-a recomandat să vorbim public foarte puțin”, ne-a explicat interlocutorul nostru.

Am aflat însă de la acesta că până la oprirea ei, termocentrala a funcționat pe pierdere. După ce combinatul de apă grea s-a oprit și către el nu s-a mai furnizat abur tehnologic, dezastrul s-a adâncit și mai mult, deoarece colosul industrial de la Halânga a fost proiectat să folosească doar 10 la sută din potențialul lui pentru termoficarea municipiului Severin. Mai mult, datoriile populației către ROMAG TERMO au ajuns la peste 45 de milioane de lei, iar pierderile din rețeaua de termoficare au fost, în ultimii ani, de cel puți 9 milioane de lei pe an. Pentru cei care încă mai cred că termocentrala producea curent electric și că acesta constituia un beneficiu pentru România, interlocutorul nostru a precizat că până la oprirea termocentralei, costurile de producție pentru un MWh era la Halânga de 225 de lei, în timp ce pe piața fluctuantă de energie (PZU – OPCOM) un MWh se vindea cu maxim 160 de lei, dar au fost perioade în care costa și sub 100 de lei. De aici au venit cele mai mari pierderi acumulate în ecuația atât de tristă a falimentului RAAN.

În altă ordine de idei, reabilitarea punctelor termice din municipiu a fost un alt capitol neprofitabil din istoria RAAN, cu pierderi masive, dar cu câștiguri pentru firmele care au lucrat aici, care prin acte adiționale succesive majorau prețul contractelor și de câte trei ori.

Mic tratat de țepuială

Spuneam că termocentrala funcționa, până la momentul în care a fost închisă, cu pierderi uriașe, care erau acceptate unanim de către toți factorii de decizie. Mai exact, costul de producție pentru un MWh era de 225 de lei, în timp ce el era vândut pe piața de energie cu 160 de lei/MWh. De asemenea, în timpul mandatelor de director general RAAN deținute de Adrian Olaru și Gheorghe Dulcea, liniile directoare ale activității în TERMO erau trasate direct de către aceștia. În iarna 2012 – 2013 a existat o lipsă acută de cărbune și pentru a nu se provoca opriri accidentale ale combinatului de apă grea, era nevoie de intrarea în stocul de cărbune de la rezerva statului, iar pentru acea cantitate luată de la rezerva statului, Curtea de Conturi a identificat un prejudiciu imens, care s-a imputat conducerii de la TERMO.

Mecanismele prin care termocentrala a fost devalizată erau dintre cele mai ingenioase, cele mai sensibile puncte fiind instalația de șlam dens, depozitul de zgură și cenușă și achiziționarea de cărbune de foarte proastă calitate, pentru care probele erau luate în așa fel încât să iese la puterea calorifică optimă de 1600 – 2000 de Kcal/kg. Factori de decizie din ROMAG TERMO au precizat, sub protecția anonimatului, că firmele care transportau cărbune și care o mare parte erau controlate politic, ar fi avut înțelegeri tacite cu cei de la SNLO, iar din exploatările de suprafață camioanele se încărcau în proporție de circa 30 la sută cu steril, peste care se punea cărbune. La descărcarea în incinta TERMO, mașinile aveau o modalitate de a bascula conținutul, astfel încât cărbunele să rămână totdeauna deasupra, de aici luându-se și probele de laborator pentru determinarea puterii calorifice.

Despre instalația de șlam dens, ca la orice altă lucrare de o asemenea complexitate, garanția de bună execuție se reținea din facturile plătite executantului, în proporții de 10 la sută din fiecare factură. În mod normal, acest tip de garanție ar trebui depusă într-un cont bancar în care se putea umbla doar cu acordul RAAN, însă aceste sume nu erau niciodată depozitate ci se foloseau de către RAAN ca și masă de rulaj. Între CONFORT și RAAN a existat o înțelegere prin care garanția să rămână la dispoziția RAAN, cu condiția ca ea să fie returnată integral la finalul lucrării și numai după recepția lucrării. Tot referitor la instalația de șlam dens, pentru care s-a plătit garanția de bună execuție, pentru orice om normal la cap această plată este uluitoare și girată, cel mai probabil, de la un nivel foarte înalt. „Instalația aia de șlam dens a fost premeditată și mult prea costisitoare, tehnic vorbind, pentru ceea ce înseamnă finalitatea eficienței ei. La fel ca și la depozitul de zgură, unde eu știu că ENERGOCONSTRUCȚIA era firma abonată”, a mai precizat sursa noastră. La ora actuală numai la TERMO sunt în cercetare 11 dosare penale, asupra cărora se insistă și se analizează la fața locului tot felul de documente, iar termocentrala a devenit un loc de pelerinaj pentru procurori.

Va urma

Citit 6054 ori Ultima modificare Marți, 26 Iulie 2016 16:57
Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

"A fi politician înseamnă să fii capabil să spui dinainte ce-o să se întâmple mâine, săptămana viitoare, luna viitoare, anul viitor. Iar apoi să poți explica de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat."

- citat de Winston CHURCHILL

Website romeocrismaru.blogspot.ro

1 comentariu

  • Link la comentariu Gamulescu Stefanel Dorin Joi, 20 Octombrie 2016 13:33 postat de Gamulescu Stefanel Dorin

    Avem,ceva mai bun functional!Consider ca tot de la termocentrala de la halanga,o sa incalzim orasul.Succes primariei in noul proiect.

    Raportează

Lasă un comentariu

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…