TOT MAI MULT PĂMÂNT ROMÂNESC DEŢINUT DE STRĂINI

Pământul românesc, un bun pe care îl piedem pe zi ce trece. Prea săraci ca să reziste tentației de a-l vinde, nesprijiniți cu credite care să-i ajute să cumpere teren şi să-şi dezvolte, afacerile şi loviţi în mod repetat de secetă, pentru că nu sunt irigaţii, țăranii și fermierii români renunță mult prea ușor la pământ, în favoarea celor vin din afară. Legea le permite cetăţenilor străini să-l cumpere însă, din păcate, mulţi nu fac agricultură, ci doar speculă. În Mehedinți situația nu diferă, iar autoritățile nu au nicio statistică din care să reiese suprafața exactă a terenurilor care nu mai aparțin românilor.

Petrolul este vândut străinilor, care îl exploatează şi ne dau redevenţe de nimic, aurul este în conservare, cărbunele la fel, energia electrică este administrată de companii străine, comunicaţiile la fel şi lista ar putea continua. Companiile străine au pus mâna pe tot ceea ce este profitabil în ţara asta, iar românilor le mai rămăsese doar pământul. Din păcate, în ultima vreme şi acesta ajunge cu fiecare zi ce trece în administrarea aceloraşi străini sau a firmelor acestora, fără ca autorităţile să aibă o statistică a situaţiei, pentru că pare să nu intereseze pe nimeni. Desigur, în Mehedinţi situaţia este asemănătoare celei de la nivel de ţară. Mari suprafeţe de teren agricol sunt deţinute în acest moment de companii străine. Românii ar cumpăra teren, dar nu au bani să facă investiţii, Străinii vin, cumpără, mai fac şi agricultură, dar fac şi multă speculă. Adică terenul cumpărat în urmă cu zece ani cu 500 de euro hectarul a ajuns acum la un preţ şi de zece ori mai mare. Ca să ne convingem care este situaţia în Mehedinţi, purtăm o discuţie cu câţiva agricultori pe care îi găsim semănând o suprafaţă agricolă aflată între comunele Pătulele şi Gruia.

„Un scoţian a luat aici la noi în zonă. Sunt, suprafeţe de câteva sute de hectare, nu ştim sigur. Se vinde la două – trei mii de euro, depinde de cum este de comasat. Dar nu prea mai este de un de să cumperi, că a fost cumpărat şi ar fi fost bine să-l cumpere românii, nu străinii” spune unul dintre lucrători.

„Noi am fost plecaţi în Spania, iar acum am venit şi ne-am luat pământul de la asociaţie, că l-am avut în arendă şi încercăm noi să cultivăm. Ştiu că sunt străini care au cumpărat teren în zonă, ştiu de un francez că a cumpărat foarte mult pe poiană (n.n. Poiana Gruii) Nu este bine deloc că ne-au cumpărat străinii terenurile, dar dacă oamenii au vândut atunci fără să se gândească. Iar acum ar vrea să-l răscumpere, dar nu pot. Soţul meu are un văr care a vândute pământ şi apoi la cumpărat din nou”, spune acestă doamnă care s-a întors cu soţul în ţară din Spania şi s-au apucat de agricultură. Din păcate pentru ei au însămânţat cinci hectare cu grâu, care nu a răsărit, pentru că nu a plouat de mai bine de trei luni, iar fără irigaţii oamenii nu pot face agricultură.

„Fiecare om face după cum are posibilităţi. Dacă tineretul a plecat şi au rpmas doar cei bătrâni, pământul nu o să rămână nemuncit. Şi atunci, fie l-au vândut, fie l-au dat la asociaţie. Noi revenind că am fost plecaţi, revenind acasă, încercăm să ne punem din nou în mişcare, că avem teren puţin, nu avem mult, dar terenul acela puţin pentru familie este bun şi ne felicităm, că nu l-am vândut” , spune bărbatul întors din Spania.

La Pristol,viceprimarul comunei, Adrian Constantinescu, spune că circa 100 de hectare au ajuns în proprietatea unor firme străine. Parte dintre ele lucrează terenul în arendă, oamenii nu l-au vândut. Dar preţul a crescut în ultima vreme, chiar cu 500 de euro în ultimul an: „În acest moment, teren vândut nu este o suprafaţă mare, sunt circa 100 de hetare. Restul firmele au contracte de arendă cu cetăţenii. O firmă ar fi, cu câţiva parteneri străini, restul sunt cetăţeni români. Cât priveşte preţul terenului, în ultimul timp a crescut, anul trecut era undeva la 2000 de euro, acum ajunge la 2500 de euro”.

Străini care vin să cumpere ca să facă speculă

Un bun cunoscător al situaţiei agricole din sudul judeţului, cultivatorul unei suprafeţe importante de teren, Petre Popescu spune că nu ar fi o problemă dac străinii ar cumpăra în România teren să facă agricultură. Numai că mulţi îl cumpără să facă speculă. Luat la preţuri de nimic în urmă cu mulţi ani, terenul este vândut acum pe sume mult mai mare, iar românii sunt cei care pierd. Pierd în primul rând pământul, pe care dacă vor să-l mai recupereze o fac pe bani foarte mulţi. „Este vorba de bani. Vin cu capital mare, mult mai mare decât noi, investesc foarte mulţi bani şi au putere mult mai mare decât noi să cumpere. În privinţa aceasta nu prea sunte, sprijiniţi, băncile lor îi spijină foarte mult să cumpere terenuri la noi, în timp ce noi sunte cam singuri. Nu ar fi o problemă că ei cumpără teren în România, dacă ei ar veni şi ar munci terenurile şi s-ar limita la acest lucru. Pentur că ar creşte producţiile, ar fi locuri de muncă. Problema se pune că dacă s-ar face o statistică, s-ar observa că au venit au cumpărat şi au vândut terenurile de mai multe ori. Iar preţurile au crescut foarte mult. În anul 2006 era 1000 de lei vechi terenul, iar acum a ajuns la 3000 – 4000 de euro”, spune Petre Popescu.

Credite pe termen lung, pentru cumpărarea de teren

Cornel Stroescu un alt fermier important al Mehedinţiului, cultivator a aproape 2000 de hectare de teren în sudul judeţului, critică lipsa de implicare a statului în sprijinirea fermierilor. Stroescu consideră că aşa cum statul susţine creditele pe termen lung pentru imobile, aşa ar trebui să facă şi cu cei care vor să cumpere terenuri şi să le acorde credite pe termen lung. „Străinii au capital şi pot să cumpere terenul românesc, acesta fiind şi mai ieftin ca în Vestul Europei. Românii nu au bani, nu există o politică bancară, statul nu îi sprijină pe români garantând credite pentru a achiziţiona teren agricol. Fermierii nu au aceces la aceste credite, acordate pe termen lung, cu ajutorul cărora, aşa cum sust susţinuţi cei care cumpără o garsonieră sau un apartament, ar putea fi achiziţionate terenuri agriciole. Creditele trebuie să fie de 20 - 25 de ani, iar banca are şi gananţia că acest teren agricol produce. Pe de o parte primeşte şi subvenţie, iar pe de cealaltă parte are şi o producţie pe care poate să o valorifice şi venitul este sigur. Nu am o statistică sigură, dar în judeţul Mehedinţi ca şi la nivel naţional, 30 – 40 % din suprafeţele agricole sunt achiziţionate de străini, fie prin fondurile de investiţii care au cumpărat terenul atunci când era trei sute, cinci sute de euro sau o mie de euro hectarul şi acum îl vând de zece ori mai mari, poate şi mai mult. Românii dacă vorbim de anii 2008 – 2012, vindeau terenul cu cinci sute de euro. Cele mai multe suprafeţe au fost cumpărate de fonduri de investiţii şi acum, acestea vor să âl revândă şi terenurile pleacă de la cinci mii, chiar şi 7000 de euro hectarul. Străinii au bani, sunt suţinuţi de statele de unde vin şi atunci societăţile deţinute de ei devine proprietare. Şi iată că românii aleg fie lucreaze pentru pentru aceste societăţi, pe salarii de nimic, fie să plece să muncească în străinătate”, spune Stroescu.

Cam aceasta este situaţia suprafeţelor agricole deţinute de străini în judeţul nostru. La nivelul întregii ţări, din cele 13 milioane de hectare, specialiştii apreciază că cinci milioane de hectare sunt deja în proprietatea străinilor, dar autorităţile române nu au o statistică certă a acestor suprafeţe.

Citit 1261 ori
Etichetat cu
Mai multe din această categorie: « PERICOL PE CALEA FERATĂ
Mihai Bădescu

„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli.” - Platon

Lasă un comentariu

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…