CASTELUL PLEŞA IGIENIZAT DE 15 STUDENŢI LA ARHITECTURĂ

Un grup de 15 studenţi de la arhitectură şi mentorii lor dintr-un proiect finanţat prin Fondul Cultural Naţional vor să ofere o şansă la viaţă unei adevărate bijuterii architectonice, unică pentru satul românesc.

 

Este vorba de Castelul Pleşa din Obârşia de Câmp, ridicat după modelul celor din Valea Loirei din Franţa, în anul 1882 şi lăsat în paragină după Revoluţie. Castelul, care are şi o poveste frumoasă ar putea atrage turişti în zonă, însă lăsat în părăsire a devenit în ultimii ani mai mult o ruină. Cu toate acestea,  mare parte din picturile şi decoraţiunile interioare, adevărate opere de artă, coloanele de marmură şi parte din scările de lemn sculptat mai sunt vizibile şi astăzi. Aşa că dincolo de posibilitatea de a le admira, tinerii viitori arhitecţi şi-au propus să igienizeze castelul şi poate chiar să facă mici reperaţii la acoperişul degradat, pentru ca ploaia să nu mai distrugă încet dar sigur tot ce se află valoros în interior.

 
După zeci de ani de paragină şi degradare, una dintre clădirile simbol ale satului românesc primeşte o şansă. 15 studenţi la arhitectură, alături de mentorii lor, vor să redea Castelului Pleşa din Mehedinţi un pic din faima de altădată.  Au la dispoziţie 60.000 de lei, printr-un proiect din Fondul Cultural Naţional.

Tineri arhitecti

“M-am întristat foarte, foarte tare văzând starea în care a ajuns acest loc şi auzind poveştile cum că acum zece ani ar fi fost de fapt într-o stare mult mai bună şi sper ca această degradare să se oprească complet şi sper să existe posibilitatea de a-i da o nouă faţă, care să aducă şi o nouă atmosferă întregii zone. Vrem să pornim această acţiune şi ea să fie continuată şi să evolueze într-un ritm costant, cât de cât şi încercăm să analizăm toată situaţia şi să creăm o documentaţie utilizabilă pe mai departe”. Aceasta este declaraţia Mariei, o tânără student în anul trei la Arhitectură. Împreună cu colegii săi spune că au păşit cu mâhnire în castelul care ar putea fi o frumuseţe turistică aparte şi tocmai de aceea vor ca acţiunea lor să fie un început pentru a pune stop degradării continue din ultimii ani. Vrem să curăţăm şi să vedem care sunt principalele probleme ale clădirii şi să încercăm să facem un plan de bătaie pe mai departe. În perspective monumentelor istorice din România, noi credem că este destul de bine ce am găsit aici, desigur nu este o stare perfectă dar este bine că încă se poate interveni în continuare”.  - a declarat un alt tânăr din grupul de viitori arhitecţi, veniţi la Castelul Pleşa.
 
Unul dintre coordonatorii acestui proiect, Iulian Pârvu – preşedintele Asociaţiei Sinaptica spune că palatul este un obiectiv de patrimoniu unic pentru satul românesc.
 
"Palatul Pleşa este o bijuterie nu fiind că este doar frumos. Este o bijuterie prin raritatea sa în peisajul architectural al României, pentru că în România avem construcţii foarte mari, neoclasice şi în Craiova avem şi în Bucureşti, dar acesta este singura construcţie de această factură în mediu rural.
 
Vrem să îl curăţăm, are foarte multă mizerie înăuntru, vrem să încercăm să protejăm fără să deteriorăm monumentul istoric, scările, astfel că dacă se mai calcă să nu se mai tocească în continuare şi sper să reuşim să acoperim găurile care sunt în acoperiş.
 
Noi încercăm nu doar să igienizăm, încercăm să-i dăm o nouă viaţă prin intermediul artei plastice, deoarece vom organiza aici o expoziţie, cu sprijinul elevilor la la Liceul Ion Ştefan Paulian” a declarat Iulian Pârvu.
 
Pentru încântarea celor care iubesc clădirile vechi, Castelul Pleşa are şi şi o poveste aparte, el fiind ridicat din iubirea celebrului boier localnic, Gheorghe Pleşa pentru o franţuzoaică de care s-a îndrăgostit şi căreia i-a promis un castel asemănător celor de pe Valea Loirei din Franţa. “Moşierul Gheorghe Pleşa l-a ridicat pentru o curtezană franţuzoaică, cu care avea în plan să se căsătorească şi ca să o impresioneze i-a construit acest palat. Căsătoria aceasta însă nu a reuşit, motivul, spune legenda că acest palat nu a fost acoperit cu galbeni, acesta fiind motivul pentru care franţuzoaica a refuzat căsătoria” spune un reprezentat al Primăriei Obârşia de Câmp, actualul proprietar al castelului.

Povestea controversată a familiei boierului Pleşa

Conform Wikipedia, “legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul împreună cu câțiva amici l-au urmărit, iar într-o noapte l-au omorât și i-au furat sacii de galbeni. La puțin timp, cojocarul a cumpărat peste 500 de hectare de pământ în Obârșia de Câmp și în Cetatea-Dolj. Unul dintre cei doi fii ai săi, Gheorghe Pleșa, beneficiind de o avere impresionantă din partea tatălui, a hotărât să-și facă studiile și să trăiască în Franța. Aici a fost licențiat în Drept și tot aici ar fi trăit singura poveste de dragoste. Gheorghe Pleșa a promis bogatei franțuzoaice cu care urma să se căsătorească un castel ,,măreț și aparte", acoperit cu monede de aur.Tavan palat Plesa1   

În 1882, Castelul Pleșa era gata să-i primească pe îndrăgostiți. Toate piesele componente ale clădirii au fost construite în Italia și transportate cu vasele până în Portul Gruia, de unde țăranii din zonă le-au adus până la Obârșia de Câmp cu carele în așa-numita "corvoadă", aici constructorii doar îmbinându-le. Decorațiile interioare au fost executate de o adevarată pleiadă de pictori specialiști din întreaga lume, ceva asemănător găsindu-se astăzi doar pe Valea Loirei în Franța. Coloanele din marmură, scările din lemn sculptat, șemineul și oglinzile venețiene dădeau castelului un adevărat aer franțuzesc. Picturile, bibelourile și biblioteca impunătoare se spune că erau unice. Unică în Romania de atunci era și centrala termică pe lemne ce asigura căldura în camere prin intermediul țevilor și caloriferelor masive ce se pot vedea și la ora actuală. Din fața castelului nu lipsea nici fântâna arteziană. Construcția a fost prevăzută și cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Numai că franțuzoaica a refuzat căsătoria cu boierul Pleșa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperișul nu era făcut cu monede de aur. Stăpânul a murit la 90 de ani, în Franța, necăsătorit. Fără moștenitori, castelul a rămas al nimănui.
      
În anul 1948, Castelul Pleșa a trecut în folosința unui SMT, aici fiind birourile tuturor secțiilor din zona de sud a județului. Neputând face față cheltuielilor de întreținere a clădirii, SMT-ul renunță la acest sediu prin anul 1971, castelul rămânând "în grija primăriei". Dispariția obiectelor de interior a început însă după 1972. La acea vreme acolo erau cazați muncitorii și militarii care erau aduși pentru muncile câmpului. Au dispărut bibelourile, oglinzile venețiene, piesele de interior și chiar biblioteca” scrie Wikipedia.
Citit 554 ori Ultima modificare Miercuri, 16 August 2017 21:55
Etichetat cu
Mihai Bădescu

„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli.” - Platon

Lasă un comentariu

Jurnal.Mehedinti

Jurnal Mehedinți este conceput ca un portal media ce își dorește să aducă în presa locală o dinamică nouă si un format atractiv.
 
    Tel: +40 728317685
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Foto

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…