Să ajungi să încropești cu chin cu vai un 20 la sută la nivel național și un amărât de circa 18 la sută la nivel local, e deja prea jenant pentru PNL, singurul partid istoric rămas pe scena politică românească. Dar cum s-a ajuns aici și ce erori fatale au comis oamenii de dreapta, ce resorturi psihologice să fi declanșat liberalismul palid românesc în mintea unui electorat care ori a preferat să nu se prezinte masiv la vot, ori au ales stânga, în condițiile în care era de dreapta. E o întrebare la care liderii PNL trebuie să răspundă, dacă mai vor să mențină acest partid pe scena politică și dacă nu vor să aibă soarta țărăniștilor.
În urmă cu două decenii, când intram în minunata lume a presei locale, îmi amintesc faptul că am făcut-o, din întâmplare, în compania PNL. Era prin 1996, înainte de alegerile ce aveau să aducă CDR la putere. Am început să scriu la un ziar înființat de Viorel Palașcă, actualul deputat ALDE și numit „Informația Mehedințiului”. Singurii liberali ai acelor vremuri, de care îmi aduc aminte acum, sunt Viorel Palașcă, Ioan Alexandru Morțun și Eugen Coifan. Despre ultimul nu mai știu nimic, Viorel Palașcă a descris, de atunci și până în prezent, o carieră politică ascendentă, iar doctorul Alexandru Morțun s-a retras, după două mandate de senator și unul de europarlamentar. Erau niște vremuri foarte interesante, mai ales că PNL avea să înregistreze cea mai mare victorie din istoria sa postdecembristă, atunci, la alegerile parlamentare din 1996. Aproape că nu îmi amintesc să mai fi fost vreo altă victorie notabilă a liberalilor, de atunci și până în prezent. Liberalii s-au strecurat prin istoria politică a ultimilor 20 de ani, mai bine sau mai rău, dar niciodată atât de groaznic ca în acest an 2016. Ca în anul 2016, PNL nu a mai gafat, atât de evident, parcă niciodată! O campanie ștearsă, zgomotoasă, cu slogane imbecile și cu flamura tehnocrației „cioloșiste” în băț, o campanie în care liderii PNL au făcut tot ce le-au stat în putință pentru a îngropa partidul adânc, tot mai adânc. Acum asistăm la demisia Alinei Gorghiu, care ne spune că a fost o onoare pentru ea să conducă PNL. Cum ar putea fi pentru cineva o onoare să conduci partidul în prăpastie, doar Alina știe, dar luăm declarația ca atare.
În Severin, PNL a luat 5.750 de voturi, din cele circa 31.000 valabil exprimate, ceea ce înseamnă o umilință greu de imaginat, asta după ce liberalii s-au ambiționat să conducă, din Consiliul Local, municipiul, derutând electoratul ce avea impresia că la alegerile locale a mandatat PSD să preia destinele municipiului. Am început cu Severinul deoarece aici trăiește o treime din populația județului Mehedinți și pentru că aici, imediat după alegerile locale, câștigate de PSD, liberalii s-au încăpățânat să preia puterea și majoritatea în forul legislativ local, în condițiile în care cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, cruciale pentru dreapta, cea mai confortabilă poziție ar fi fost opoziția constructivă. Mai mult, PNL își asumă o problemă sensibilă, gravă, delicată, precum aceea a termoficării, în condițiile în care nu era problema lor, nu erau responsabili pentru ea și nu era momentul să și-o asume. Numai că toate eforturile asumate de PNL, în această direcție, sunt contabilizate de pozitiv de PSD, partid care deținea cea mai importantă funcție la nivel administrativ local, aceea de primar. Este adevărat că primarul nu poate lucra fără Consiliu Local, dar românii nu percep în mod real separația puterilor și, după cum am văzut, sunt mari amatori de funcții alese direct de popor, de conducători care au pentru ei legitimitatea alegerii directe, iar aici era foarte clar că primarul era cel care contabiliza totul în dreptul său și al formațiunii politice din care făcea parte, PSD. E foarte greu să explici electoratului, înainte de alegerile parlamentare, că „uitați, primarul PSD, într-o colaborare frățească și mirobolantă cu consilierii PNL, au ajutat la rezolvarea problemei căldurii în Severin”. Au urmat, mai apoi, acele „realizări” conform cărora „noi, liberalii, ne-am ținut de cuvânt și am convins pe Cioloș să acorde subvenție Severinului pentru asigurarea termoficării”. Era pentru a doua oară consecutiv când Severinul primea pomană de la Guvernul României, indiferent ce culoare avea acesta, iar problema rezolvată, chiar dacă era una delicată, înainte de alegeri ea nu poate aduce voturi, dintr-un motiv cât se poate de simplu și banal: alegătorul se întreabă de ce nu se face nimic pentru a se evita ca municipiul să ajungă într- atât de degradantă situație, în care să stea în genunchi și cu mâna întinsă. Evident că nu era vina liberalilor că s-a ajuns aici și nici a actualei administrații, alese pe 5 iunie 2016, dar nu se face campanie pe marginea obținerii unui ajutor de urgență, nu era, așa cum a spus foarte bine primarul Marius Screciu, „o bravură cu care să te lauzi în campanie”. Rezultatul intervenției salvatoare a PNL Mehedinți, pe lângă Cioloș? 5.750 de voturi la Severin, mai exact 18,72 la sută, procent care este insignifiant dacă luăm în calcul că se extrage dintr-o prezență sub 40 la sută.
Înfrângerea suferită de liberali la nivel național și, cu atât mai mult, la nivel județean, unde procentul obținut este sub media pe țară, ar trebui să dea de gândit celor care au adus PNL-ul Brătienilor într-o situație considerată ca fiind cea mai jenantă în istoria de peste 150 de ani a liberalismului românesc. În județ, rezultatul nu mai are nici el nevoie de comentarii, este edificator. Iar comentariile devin și mai de prisos asupra cauzelor și efectelor. La momentul acesta, PSD este legitimat cu asupra de măsură să conducă România, pentru că poporul, acela mic ce a mers la vot, așa a decis, așa a dorit și nimeni nu are voie să îl mai mintă.
Treziți-vă liberalilor și nu mai faceți mereu în așa fel încât Brătienii să se răsucească în morminte, rușinați că le risipiți moștenirea!
