Dragii mei, m-am decis, în această zi în care Crăciunul e cam pe sfârșite, să vă împărtășesc o experiență inedită, trăită în Regatul Danemarcei, taman de sărbători. Înțeleg, desigur, că mulți dintre românii mei dragi petrec Crăciunul în familie și vă asigur că și eu l-am petrecut tot în familie. Veți spune că, A, stai așa, noi am petrecut Crăciunul românesc, în România! Da, realizez, cu uimire nedisimulată, că în România Crăciunul e Crăciun, porcul e porc, iar cheful e chef! Așa realizez eu acum, după ce am petrecut Crăciunul în nordul Europei.

De fapt, ce să vă spun! La noi e bucurie, veselie, animație, aici e invers! Străzile sunt pustii, danezii stau în case și nu știu ce naiba fac, magazinele sunt închise, ca urmare a unei directive date de guvernul cu conducere social-democrată al Danemarcei, un fel de PSD danez, toate astea pentru că trebuie să fie contracarată epidemia de COVID-19, care cică face ravagii și pe aici. Toate bune și frumoase, totul superb, doar că nu îmi pare că aici Crăciunul ar fi Crăciun! Mă tot întreb ca prostul dacă la ăștia vine Moș Crăciun! S-ar putea să fie și el prea plictisit să își mai parcheze sania pe aici. De zăpadă nu putem vorbi și nici de iarnă, ci de o lapoviță enervantă, dublată de un vânt rece care te congelează instant. Nu prea ai vrea să ieși afară și nu ai vrea nici măcar să îți scoți pisica la plimbare. Dar nu asta e problema! Problema e alta! Totul e pustiu, oameni buni! Pustiu, trist, psihedelic! Pe stradă trec rareori câțiva nebuni, poate și ei plictisiți de Crăciunul danez, pe unii i-am văzut făcând jogging, în pantaloni scurți, probabil că sunt bine căliți!

Deja îmi e dor de Crăciunul românesc de prin Maramureș, Oltenia, Banat, etc. Mi-e dor de Crăciunul acela la care bem și chefuim toată noaptea. Mi-e dor, culmea, și de tembelul din vecini care dăduse manelele la maximum, nu că mă încântau manelele lui, ci pentru că simțeam că societatea aceea e vie. Aici mi se pare că nimic nu e viu! Parcă totul a murit subit, odată cu anunțul doamnei premier de la PSD-ul danez care a zis că închide totul! Bun, veți întreba cum era treaba atunci când premierul nu era nevoit să închidă țara, din cauza blestematului de COVID-19. Era aproximativ tot așa! Oamenii aceștia nu vor, nu știu, nu pot și nu au în vene Crăciunul și sentimentul Crăciunului! Își iau acasă vodca, friptura și orezul cu lapte și dorm acolo pe ei, până se vor duce la muncă din nou!

Oameni buni, dragi români! Niciunde nu e mai frumos ca la noi acasă, în România! Niciun popor nu știe să se distreze atât de frumos ca românii, credeți-mă pe cuvânt! Am studiat mai multe popoare europene și am rămat total dezamăgit, pentru că aici Crăciunul nu poate fi identificat decât prin ghirlandele spânzurate pe străzi, nici acelea atât de animate la ca noi, și printr-un sinistru GOD JUL afișat peste tot prin magazine. Așa am văzut eu, așa am simțit eu! Dacă am văzut ceva greșit, vă rog să mă contraziceți!

Am crezut că poate prima și cea de-a doua zi de Crăciun sunt închise prin definiție de dorința fiecăruia de a petrece în familie, dar am sperat că măcar următoarele revin la viață. Ei, NU, NU, NU! Copenhaga era pustie, locurile de parcare din centru erau free și la discreție, oamenii lunecau triști prin centru, marile mall-uri erau închise în mare parte și oamenii nu știu ce făceau, dar păreau că doar se aprovizionează de Anul Nou. Mi s-a părut că și copiii erau triști, de parcă Moșul nu le adusese mai nimic. O fi răceala specifică climei nordice? Probabil că da! O fi ultra-responsabilitatea robotică a acestor oameni care nu calcă niciodată strâmb? Absolut, da! Să fie sănătoși cu Crăciunul lor cu tot!

Mie personal îmi e dor de veselia românească, de manelele vecinului beat de peste drum, de știrile cu oameni ajunși la Urgențe pentru că s-au îndopat ca tâmpiții, dar și de feeria aceea tipic românească. Mă gândesc totuși că Bucureștiul nu o fi fost așa de pustiu cum am descoperit eu Copenhaga în ziua de 27 decembrie 2020! Cred cu tărie că aceia care spun că un Crăciun în România e mai scump ca unul la Viena, Praga, Copenhaga sau Budapesta, vorbesc prostii. Ei, DA! E scump un Crăciun în Maramureș, în Bistrița-Năsăud sau în Bucovina, dar e CRĂCIUN oameni buni, e CRĂCIUN, CRĂCIUN, CRĂCIUN!

M-am săturat de fițele marilor capitale europene civilizate! Ducă-se dracului! Amin!