Castraveţii româneşti pleacă la preţuri chiar şi de sub un leu de la producători din solarii şi ajung în pieţe la preţuri şi de trei ori mai mari. Ca în toate afacerile din agricultură, intermediarii sunt cei care iau partea leului şi se aleg cu profitul, iar cultivatorii rămân cu investiţia, cu munca, dar când vine vorba de câştiguri, acestea sunt mici. Fermierii spun că ar fi nevoie de depozite frigorifice ca să le preia marfa la preţuri corecte şi astfel să nu mai fie speculaţi de samsari. În satul Branişte din Mehedinţi, unde sunt peste 100 de cultivatori de castraveţi în solarii, preţul acestora a ajuns 80 de bani kilogramul. Marfa este preluată de intermediari şi ajunge la piaţă la trei sau patru lei kilogramul, în timp ce producătorii spun că ei nu au timp să meargă cu produsele la piaţă şi chiar dacă ar avea nu au locuri să le vândă, deoarece acestea sunt ocupate de comercianţi care nu au produs în viaţa lor nici măcar un kilogram de legume.
„Vindem pe la piaţă, pe la târguri, pe unde putem şi noi. Dar la piaţă nu avem locuri din cauza bişniţarilor. Am vrea şi noi să vindem şi nu avem unde. Nu ne convine nici preţul. Câte o dată e mai mare, alteori mai mic. A fost 80 de bani şi un leu. Nu este plătită munca şi investiţiile pentru că toată iarna băgăm la bani şi când să câştigăm şi noi”, spune o doamnă cultivatoare de castraveţi în solarii din satul Branişte.
„Preţul pe care îl primim este foarte mic. Îl iau mare cei care stau degeaba şi nu muncesc, iar noi nu luăm mai nimic. Iar dacă mă duc la piaţă nu găsesc masă să pun pe ea că am ocazia să mă ia ăia la bătaie, pentru că ei sunt cu mesele, ei sunt cu profitul, ei sunt cu totul. Nu ne convine nici preţul, noi îi vindem cu un preţ şi samsarii iau dublu”, îşi spune nemulţumirile o bătrână.
Depozite frigorifice, soluţia pentru preluarea mărfii
Oamenii cred că dacă ar fi construite depozite frigorifice care să preia legumele şi pe lângă acestea fabrici de procesare, ei ar avea unde să desfacă întreaga producţie. Problema la nivelul întregii ţări este desfacerea produsului. „Am insistat de ani de zile ca să organizăm fermierii în camerele agricole, să le putem să le desfacem producţia şi iată, suntem în 2017, oamenii produc, muncesc, dar din păcate când este să-şi desfacă producţia nu au unde să o vândă, sunt batjocoriţi de acei samsari care vin în solarii şi le dau preţuri de nimic. Cel mai importat lucru este să-i sprijinim pe aceşti oameni să-şi vândă produsele, pentru că ar fi un avantaj şi pentru comsumatori, ar avea produse proaspete şi la un preţ bun. Eu cred că ar trebui făcute centre de colectare la nivelul comunelor, dar şi centre frigorifice pentru păstrarea legumelor, că tot vorbim despre legume, iar pe lângă aceste centre mari şi locaţii de procesare, pentru ca produsele care nu se vând să fie transformate în conserve”, spune Cornel Stroescu, vicepreşedintele Camerei Agricole.
În urmă cu doi ani, la Branişte, castraveţii s-au vândut cu 30 de bani kilogramul, iar o parte dintre producători au ajuns să-i arunce, pentru că nici în aceste condiţii nu existau cumpărători.