Constantin Răescu este gornoviceanul care a dat startul afacerii cu căpşuni cultivate în solarii în zona de munte a Mehedinţiului. Gospodarul spune că iniţial sătenii l-au crezut nebun văzândul-l ce vrea să cultive, dar apoi, văzând că face treabă, rând pe rând sătenii i-au călcat pe urme. Omul i-a ajutat şi el, iar atuul tuturor este că fructele sunt gustoase şi fără chimicale. „Deşi acum şapte ani mulţi dintre consătenii mei credeau că sunt nebun să plantez căpşuni aici, fiind premieră în zonă, dar pornind de la ideea că acest fruct este ruda fragului şi cum fragul merge în zona de munte, am mizat pe acest lucru şi a fost un proiect reuşit. Dovadă că încă doisprezece concetăţeni de-ai mei mi-au călcat pe urme, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Iar acum, după şapte ani am devenit mari producători, căpşunile de Gornoviţa sunt deja este un brand în judeţul nostru şi suntem pe drumul cel bun. Am dori să ne asociem, de ce nu să putem să şi procesăm, nu doar căpşuni, în zona noastră este o zonă cu potenţial uriaş, chiar de producţie bio. Şi poate vi se pare măreţ acum, dar eu aşa mi-aş dori, marfa noastră de aici, care se produce aproape bio, să ajungă chiar peste hotare”, spune Constantin Răescu.
Exemplul, urmat de alţi doisprezece producători
După cum spuneam, exemplul domnului Constantin a fost urmat şi de alţi localnici. Delia Râmniceanu este unul dintre fermierii care au plantat căpşuni. După o investiţie începută cu fonduri proprii, banii europeni au ajutat-o să crească investiţia, iar acum lucrurile stau bine, pentru că vânzarea merge de minune. „Ne-am gândit că produsele montane pot fi un artificiu esenţial în piaţă, gândindu-ne că poluarea la munte este destul de redusă. La început am pornit din bani personali, apoi am aplicat pe submăsura 6.1, instalarea tânărului fermier la ţară, ca unic şef de exploataţie. A fost o investiţia foarte frumoasă, am primit finanţare din partea AFIR şi astfel am putut să ne modernizăm exploataţia şi chiar să ne extindem, pentru că vrem o producţie cât mai mare, deoarece în această perioadă căpşunile sunt la mare căutare. Nici eu mă aşteptam să avem o vânzare atât de bună, pentru că recunosc că în acest domeniu eram puţin neştiutoare. Ceea ce ne-a favorizat pe noi foarte mult în vânzare a fost faptul că sunt produse româneşti, în zona de munte, aşa cum am spus poluarea este zero”, spune Delia Râmniceanu, producător de căpşuni.
Căpşunile gustoase se vând ca pâinea caldă, chiar din solarii
Fructele sunt atât de bune că producătorii nici nu se mai duc cu ele la piaţă. Comercianţii vin şi le iau din faţa solariilor. Afacerile sunt bune şi pentru săteni, care şi-au găsit de lucru acasă.
„Am venit să cumpăr din satul Gornoviţa, de la Domnul George. Are nişte cpăşuni bune, gustoase şi sănătoase pe deasupra. Şi ne bucurăm că areuşit să început unei astfel de afaceri. Sunt mai mulţi fermieri care au investit în căpşuni, ele sunt binevenite în zona noastră, deoarece zona este cumva într-o depopulare şi care mai sunt este bine că întreprins astfel de activităţi, pentru că sunt folositoare atât pentru dumnealor, cât şi pentru zonă, pentru că reprezintă un loc de muncă”, a declarat părintele Marius Stiona, preotul satului.
„De când a început campania am lucrat la plantare, apoi la plivire, am lucrat la ridicarea solariului, iar acum suntem la cules. Este foarte bine că au fost plantate căpşuni în zonă, pentru că aşa avem şi noi de lucru. Muncim pentru 70 – 80 de lei pe zi şi este un lucru foarte bun”, spune o femeie care lucrează în solar de ceva vreme.
„Sunt de la Prejna şi dacă nu am găsit de lucru acolo, am venit aici în Gornoviţa. Bine că s-au deschis şi s-au făcut locuri de muncă să putem să mai câştigăm şi noi un ban. Nu este deloc greu la cules de căpşuni şi e bine că avem de lucru”, spune o altă femeie.
Vor un festival al căpșunului
Şi cum s-au înmulţit, producătorii vor să strâgă rândurile şi să aibă şi un festival al căpşunilor. Delia Râmniceanu, ca şi reprezentant la Asociaţiei Oamenilor de la Munte este cea care vrea să îi atragă pe oameni într-o asociere şi să organizeze şi un festival al căpşunului, la Gornoviţa. „Vrem să ne asociem şi să reuşim să facem împreună lucruri care să ţină de conservare, de procesare, aşa ca şi extensie a afacerilor pe care le-am început la munte, în Nordul Mehedinţiului. Ba, mai mult decât atât, vom încerca să obţinem din partea autorităţilor locale şi judeţene sprijin pentru organizarea unui festival al căpşunelor în nordul judeţului, care să ne ofere prosibilitatea să ne expunem recolta bogată”, încheie optimistă Delia.