În aceste condiţii sperau ca măcar o parte dintre aceste pierderi să fie acoperite de societăţile de asigurări, cărora le-au plătit poliţe pentru a-şi asigura culturile. „Pagubele nu sunt atât de mari încât să oferim despăgubiri!”, a fost răspunsul celor de la care aşteptau salvarea, răspuns care i-a nemulţumit desigur pe fermieri. Societăţile de asigurări au abordări diferite când vine vorba de relaţia cu noi. Într-un fel suntem trataţi atunci când facem poliţele şi achităm asigurarea, dar tratamentul se schimbă total atunci când trebuie să fim despăgubiţi, susţin ferierii.

Fermierii sunt revoltaţi împotriva societăţilor de asigurări. „După ce în toamnă şi primăvară ne-au presat zile în şir să ne asigurăm culturile, acum când vremea a fost capricioasă şi avem pagube uriaşe şi ar trebui să ne despăgubească, spun că pierderile nu sunt mari. Evaluările făcute de ei sunt superficiale şi îi vom merge la judecată, spun fermierii, nemulţumiţi că sunt trataţi cu indiferenţă de asiguratori. În silicvele de rapiţă nu mai sunt seminţe aproape deloc şi asiguratorii spun că este în ordine. Cum să fie în ordine? Dacă am avut furtuni, vijelii, a culcat-o la pământ şi a mucegăit, se vede. Uitaţi şi pe jos cum au răsărit seminţele căzute la pământ. Ce să mai recoltăm de aici? Sunt sparte şi nu rămâne nimic. Şi ei spun că nu este daună. Nu se poate aşa ceva. Am ajuns bătaia de joc a celor care vin să ne asigure, stau toată toamn şi primăvara pe capul nostru, ca să asigure, că ei fac, că ei dau despăgubiri şi când ajungem la despăgubiri spune că nu este pagubă aici. Ieri am avut compania de asigurări, bineînţeles superficial, au trecut cu vederea, au luat câte o plantă, au numărat ei aşa cum au vrut şi spuneau că pe aici avem un 70%, în altă parte 17%, 25%, nu am fost mulţumit de evaluarea pe care au făcut-o, la final m-au pus să semneze pe o tabletă, bineînţeles că nu am semnat şi probabil că o să acţionez în instanţă, pentru că am parcele calamitate şi peste 90 %. Nu se poate, am plătit asigurarea la timp şi acum să îşi bată joc de noi”. a declarat, nemulţumit, fermierul Cornel Stroescu.

Alţi fermieri, acelaşi tratament

În Mehedinţi, unde ploile repetate, furtunile şi grindina au lăsat pagube foarte mari în culturile din zona de sud a judeţului. Cele mai afectate sunt rapiţa şi grâul, puse la pământ de vijelii şi grindină şi de eclaşi tratament din partea asiguratrorilor au beneficiat şi alţi fermieri. „Culturile arătau nu bine, ci foarte bine, estimam o producţie categoric peste 3000 de kilograme la hectar, minim trei tone, dar vremea neprielnică, vijelii, furtuni, ploi abundente, grindină, au scuturat plantele şi din ceea ce spuneam de peste trei tone estimat, suntem la o tonă şi ceva la rapiţă, la grâu în mare parte de asemenea este la fel”, spune un alt fermier. Şi el spune că a solicitat firma de asigurări să vină să evalueze culturile... Acum nu au ajuns, dar în trecut, deşi omul asigurare o mare parte din culture, peste 200 de hectare, când a avut o pagubă pe doar cinci hectare s-a trezit că asiguratorul se face că plouă când vine vorba de o evaluare corectă a pagubelor.

„Se vede că este toată rapiţa pe jos şi ei spun că sunt probleme la cultura asta, dar nu suficient cât să constituie obiectul unei daune suficient de mare încât să depăşim franciza. Ei zic că vor undeva pe metru pătrat să fie cam dublu numărul de boabe, practice să nu mai recoltăm noi nimic şi în momentul acela o să beneficiem de despăgubiri. Noi în prezent avem afectate 120 de hectare de grâu, de grindină, la care s-a recunoscut paguba şi avem afectate tot de grindină şi furtuni 70 de hectare de mazăre şi aproape 100 de rapiţă. Problema este că, criteriile de slecţie pentru stabilirea daunelor sut destul de ridicate, eu acum vin de la o evaluare pe cultura de mazăre, care e culcată toată la pământ şi efectiv nu se prea poate recolta, deşi sunt boabe sucuturate pe jos ei vor să fie undeva la 90 de boabe scuturate să ne încadrăm în franciza respectivă de 15 % şi asta înseamnă aproape daună totală, din punctual meu de vedere. S-au găsit boabe dar nu au fost considerate suficiente pentru a primi despăgubiri. Problema este că ei se feresc de anumite riscuri şi mie mi se pare că este o relaţie de exploatare în sensul că noi suntem cei exploataţi, plătim poliţe şi beneficiem de un ajutor doar în momentul în care cultura este iremediabil, să vorbim de o daună totală”, a declarat Filip Purnabel, un alt fermier din zona Salcia.

Din păcate, în România societăţile de asigurări sunt prea puţin trase la răspundere de cei care ar putea să facă acest lucru. Acesta este unul dintre exemplele elocvente şi am putea aduga şi miile de cazuri în care proprietarii de autoturisme au stat luni bune cu autoturismele distruse, pentru că societăţile care au dat faliment nu au fost trase la răspundere să-şi achite obligaţiile faţă de cei care au plătit poliţe RCA. Problema în acest sector rămâne şi este de aşteptat cu interes dacă va fi rezolvată vreodată şi vom beneficia de o relaţie corectă cu asiguratorii, aşa cum se întâmplă în Marea Britanie, spre exemplu.